Adunarea Generală a ONU a cerut miercuri returnarea imediată și necondiționată a copiilor ucraineni „transferați cu forța” în Rusia – o chestiune delicată, în contextul în care Kievul și Moscova încearcă să negocieze încetarea luptelor.
Adunarea a adoptat rezoluția neobligatorie cu 91 de voturi pentru, 12 împotrivă și 57 abțineri. Rusia s-a numărat printre statele care au respins măsura.
Rezoluția „solicită Federației Ruse să asigure returnarea imediată, în condiții de siguranță și necondiționată a tuturor copiilor ucraineni care au fost transferați sau deportați cu forța”.
De asemenea, aceasta solicită Moscovei „să înceteze, fără întârziere, orice practică de transfer forțat, deportare, separare de familii și tutori legali, schimbare a statutului personal, inclusiv prin cetățenie, adopție sau plasare în familii adoptive, și îndoctrinarea copiilor ucraineni”.
Ucraina a acuzat Rusia că a răpit cel puțin 20.000 de copii ucraineni de la începutul conflictului, în februarie 2022.
Mariana Betsa, viceministrul de externe al Ucrainei, a declarat că Rusia este responsabilă pentru „cea mai mare operațiune de răpire de stat din istorie”. Până în prezent, peste 1.850 de copii au fost găsiți și returnați acasă.
„Nu va exista pace dreaptă în Ucraina fără întoarcerea imediată și necondiționată a copiilor noștri acasă”, a declarat Betsa de la tribună înainte de vot.
„Sub pretextul excursiilor, copiii sunt separați de mediul familial, creându-se condiții pentru influența ideologică și obișnuindu-se treptat cu instituțiile rusești”, a declarat CNR.
În timp ce Rusia recunoaște că unii copii au fost luați din zonele de luptă pentru propria lor protecție, adjunctul trimisului Moscovei la ONU, Maria Zabolotskaia, a criticat rezoluția ca fiind „plină de acuzații mincinoase”.
„Fiecare vot pentru rezoluție este un sprijin pentru minciuni, război și confruntare. Fiecare voce împotriva este un vot pentru pace”, a spus ea.
Votul din Adunarea Generală a ONU a avut loc în contextul în care Statele Unite – care au votat în favoarea rezoluției – încearcă să convingă atât Rusia, cât și Ucraina să accepte planul său de a pune capăt războiului.
Citește și
Senatorii americani trag o linie roșie în problema răpirii copiilor ucraineni de Rusia: „E genocid. Scopul este ștergerea identității”
Însă eforturile de a găsi un compromis au eșuat în repetate rânduri, în timp ce pe front, armata rusă continuă să avanseze încet, deși cu pierderi semnificative.
La sfârșitul lunii trecute, după discuțiile de la Geneva, Zelenski a salutat progresele înregistrate cu negociatorii americani, în special includerea „punctelor extrem de sensibile”, cum ar fi returnarea copiilor ucraineni care, potrivit lui, au fost răpiți de Rusia.
Pentru trimisul Uniunii Europene la ONU, Stavros Lambrinidis, „copiii răpiți din Ucraina nu pot aștepta rezultatul final, decizia Rusiei de a opri războiul sau nu”.
Din 2023, armata rusă se află pe lista neagră a ONU care numește țările responsabile de încălcarea drepturilor copiilor în zonele de conflict, în special din cauza răpirii aparente a copiilor ucraineni.
În același an, Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pentru președintele rus Vladimir Putin, afirmând că există „motive rezonabile să se creadă” că acesta „poartă responsabilitatea pentru crima de război de deportare ilegală” a copiilor ucraineni în Rusia.
Editor : Sebastian Eduard
