Mircea Geoană a intrat în cursa pentru alegerile prezidențiale din postura de fost secretar general adjunct al Alianței Nord-Atlantice (NATO) și candidează ca independent. Pentru fostul președinte al Partidului Social Democrat este a doua rundă de alegeri la care participă, prima fiind cea din 2009 care a lăsat în conștiința publică mai multe momente memorabile. Mircea Geoană este un om politic care și-a început cariera în anii 90 și, de atunci, de numele lui s-au legat mai multe momente controversate. Scandalurile au continuat și în timpul campaniei pentru alegerile din anul 2024.
Digi24.ro publică în această perioadă portretele primilor candidați (conform sondajelor) la alegerile prezidențiale. Ne-am concentrat pe cinci mari capitole: avere, studii, experiența profesională, experiența politică și controverse. Următorul articol va fi despre candidatul independent Cristian Diaconescu.
CITEȘTE ȘI: Cine este Marcel Ciolacu, candidatul cu cele mai mari șanse să intre în turul al doilea
CITEȘTE ȘI: Cum a ajuns fosta jurnalistă Elena Lasconi de la Primăria Câmpulung în cursa pentru Cotroceni
CITEȘTE ȘI: Nicolae Ciucă, ostașul liberal care promitea că nu intră în politică
CITEȘTE ȘI: Ludovic Orban, fostul premier din vremea pandemiei care stă în cap ca să ajungă președinte
CITEȘTE ȘI: George Simion, candidatul controversat interzis în două țări vecine
CITEȘTE ȘI: Cine este Kelemen Hunor, candidat pentru a patra oară consecutiv la președinția României
Avere
Mircea Geoană deține un teren în Corbeanca, cumpărat în 2001 și care are o suprafață de 1.000 de metri pătrați, și două apartamente în București, unul dobândit în 1988 (donație de la o rudă de gradul I) și unul dobândit în 2015 prin cumpărare.
Candidatul independent la prezidențiale mai deține două autoturisme Lexus, fabricate în 2008 și 2019.
La capitolul bunuri de lux, Mircea Geoană susține că deține trei colecții: una de obiecte de mobilier, icoane pictate pe lemn, sticlă și tablouri (dobândită în 2011 prin moștenire) în valoare de 75.000 de lei, una de obiecte decorative din argint, cristal, bronz, porțelan și sticlă (dobândită în 2011 prin moștenire), în valoare de 65.000 de lei și obiecte de artă de 350.000 de lei.
În ultimul an, Mircea Geoană a vândut un apartament cu 220.000 de euro și a donat un autoturism de 40.000 de euro.
Fostul secretar general adjunct al NATO are 9 conturi curente deschise la diverse bănci din România și Belgia, care conțin în total aproximativ 460.000 de euro. Geoană mai are și 167.445 de euro într-un fond privat de pensii al NATO și aproximativ 5.000 de euro într-un depozit la CEC.
Mircea Geoană susține că a acordat un împrumut de 80.000 de euro unei persoane private și că are investiții în valoare de 700.000 de lei în mai multe firme românești. Totodată, Geoană arată că a investit 25.000 de dolari în bonduri emise de statul român și că are acțiuni SIF de 2.000 lei.
La capitolul venituri, Mircea Geoană a încasat 240.000 de euro pe parcursul anului trecut de la NATO, pentru funcția de secretar general adjunct, 104.400 de lei din pensia de fost diplomat și 28.771 de lei din drepturi de autor.
Din declarația de interese reiese că Mircea Geoană este membru al Asociației Fotbal Club Rapid București, al Asociației Foștilor Elevi Români ai ENA și al Ascoiației Clubul Harvard România-Moldova.
Geoană se mai regăsește în conducerea Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale, Asociației Comitetul Național pentru Dezvoltare, Fundației Tigreus, Asociației pentru Promovarea Tradițiilor Colegiului Național „Sf Sava” și Asociației Institutul Aspen România.
Studii și cariera politică
Potrivit CV-ului său, a terminat liceul Sf. Sava din Capitală, Politehnica București, Facultatea de Drept din Universitatea București, Universitatea de Administrație din Paris și studiile doctorale la ASE. Acesta susține că vorbește fluent engleza, franceza, spaniola și italiana.
Prima funcție deținută de Geoană publică a fost cea de Director în cadrul Ministerului de Externe, între 1991 și 1995, potrivit CV-ului său. Un răspuns acordat de MAE publicației Libertatea arată, însă, că Geoană s-a angajat la MAE cu un an înainte.
„În 1988 am dat la Drept, nu m-a obligat nimeni, am intrat al treilea la Facultatea de Drept şi în clipa în care în martie 1990 s-a deschis primul concurs de după Revoluţie la MAE şi în condiţiile în care nu am avut voie să călătoresc în Occident niciodată (…) am plecat să recuperez timpul pierdut. Am dat examen, vorbeam franceză, vorbeam engleză, mă apucasemn de spaniolă”, a spus Geoană la dezbaterea electorală de la Antena 3 CNN de la finalul lunii octombrie.
Jurnaliștii Ovidiu Vanghele și Vlad Stoicescu au publicat pe pagina de Facebook a podcastului Judecata de Apoi că, de fapt, Geoană s-a angajat la MAE în urma unui interviu. Acest lucru a reieșit dintr-un răspuns acordat de Minister.
Între 1996 și 2000 a fost ambasador al României în Statele Unite ale Americii. Ulterior, între 2000 și 2004, a fost ministru al Afacerilor Externe.
Între 2004 și 2008 a fost senator, între 2008 și 2011 președinte al Senatului și a condus Partidul Social Democrat între 2005 și 2010. Apogeul politic a venit în 2009, când a ajuns în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. A fost învins, însă, la o diferență mică de Traian Băsescu.
În acele alegeri au existat mai multe momente care au rămas în memoria publicului: De la vizita la fostul mogul media Sorin Ovidiu Vântu, vizita la Moscova, la discuțiile despre ezoterism (flacăra violet) și, ulterior, la celebra frază „Mihaela, dragostea mea, am învins!”. A fost a doua oară când Traian Băsescu l-a învins în alegeri, după cele din 2004 pentru Primăria Capitalei.
Mircea Geoană a fost, între 2019 și 2024, secretar general adjunct al Alianței Nord-Atlantice. Mandatul lui a fost prelungit succesiv pe fondul invaziei ruse în Ucraina. Digi24.ro a tratat pe larg modul în care Geoană a ajuns numărul doi din NATO:
CITEȘTE ȘI: Cum a ajuns Geoană adjunct al șefului NATO (1): Problema cumnatului cercetat de DNA în momentul nominalizării
CITEȘTE ȘI: Cum a ajuns Mircea Geoană adjunct al șefului NATO (2). Viorica Dăncilă: „Era agreat, m-am interesat și la Ambasada SUA”
Scandalurile legate de campania din 2024
Geoană a fost acuzat, însă, că s-a folosit de funcția de la NATO pentru a face campanie electorală mascată în România. A refuzat să răspundă acestor acuzații atunci când era în funcție.
În anul 2022, presa din România a remarcat că Geoană își pregătește candidatura la prezidențiale. Acesta a participat la diverse evenimente în calitate de secretar general adjunct NATO, unde a ținut discursuri țintite mai degrabă pe teme interne. Sondaje din acea perioadă îl dădeau pe Geoană câștigător în alegeri.
Mircea Geoană a mai fost acuzat, în 2024, de jurnalista Emilia Șercan că și-a plagiat teza de doctorat pe care a susținut-o acum 20 de ani la Academia de Studii Economice. Potrivit PressOne, acesta a copiat cel puțin 78 din cele 279 de pagini, din rapoartele anuale prezentate Congresului SUA de președinții americani Bill Clinton și George W. Bush.
O comisie din ASE a respins, recent, acuzațiile, menționând că Geoană ar fi plagiat doar 43 de rânduri din acea teză.
„Specialiști în domeniu s-au pronunțat deja public asupra unei teze la care am muncit timp de ani de zile. Când mai multe softuri anti-plagiat spun că nu există similitudini și totuși cineva se trezește să vină cu o acuzație falsă, nu pot decât să mă gândesc la rea-intenție sau rea-credință”, a fost reacția lui Mircea Geoană în acest caz.
Campania electorală a venit și cu alte controverse care l-au vizat pe Mircea Geoană. Context.ro a arătat că unul dintre coordonatorii campaniei sale este partener de afaceri cu un propagandist rus. Geoană a ales, însă, să-i atace pe jurnaliștii care au făcut ancheta și să sugereze că aceștia ar avea legături cu Federația Rusă, atacuri demontate inclusiv de Digi24.ro. Detalii, aici.
Digi24.ro a mai arătat, în trei episoade, legăturile dintre site-uri care îi atacă contracandidații lui Mircea Geoană și o companie cu care fostul număr doi din NATO a lucrat în campanie. Geoană a negat constant acuzațiile.
CITEȘTE ȘI: Campanie murdară cu site-uri fantomă: Legătura dintre oamenii lui Geoană și un site care îl atacă pe Ciucă. Și Lasconi e vizată
CITEȘTE ȘI: Campanie murdară cu site-uri fantomă (2): Imagini care arată legătura dintre Geoană și cei care s-ar afla în spatele atacului la Ciucă
CITEȘTE ȘI: Campanie murdară cu site-uri fantomă (3): Noi imagini care surprind legătura dintre Geoană și firma din spatele atacurilor la Ciucă
Un alt mister pe care Mircea Geoană nu l-a elucidat, încă, este modul în care își finanțează campania electorală din 2024. Deși susține că este transparent din acest punct de vedere, reprezentanții campaniei sale refuză să menționeze sursa fondurilor pe care Geoană își bazează candidatura la alegerile prezidențiale.
Candidatul independent a mai fost în centrul unui scandal, de data asta pornit de la o acuzație lansată de contracandidata Elena Lasconi. În cadrul dezbaterii de la Antena 3, Elena Lasconi l-a întrebat pe Mircea Geoană dacă s-a întâlnit cu Tal Hanan, pe care l-a descris drept „un individ care coordonează o echipă foarte mare de hackeri, ferme de trolli, de dezinformare”.
O investigație publicată în 2023 de The Guardian a expus mecanismul grupării „Echipa Jorge (Team Jorge)”, care s-ar fi implicat în peste 30 de runde de alegeri de pe glob, și în spatele căreia se află Tal Hannan.
Ulterior, Elena Lasconi a publicat pe pagina sa de Facebook seria de poze din care reiese că Tal Hanan a fost prezent în București. În pozele postate de Lasconi se vede o curte din care ies Geoană și Ana Cătăuță și în fața căreia s-ar afla Tal Hanan. Potrivit candidatului USR, clădirea aparține Institutului Aspen (Mircea Geoană se numără printre fondatori și este președinte).
„Doamne, dumnezeule. Cine e omul ăsta? Nu l-am întâlnit. Doamnă Lasconi, cine vă bagă prostiile în cap? Institutul Aspen eu l-am fondat si am antrenat 2.500 de tineri din această țară. Nu l-am întâlnit pe acest om, Jorge, cum îl cheamă, mama lui. Dacă doamna Lasconi se lasă intoxicată să apeleze la astfel de metode, încercați să înțelegi că e nevoie de o anumită ținută, inclusiv morală”, a fost reacția lui Mircea Geoană, după ce i-au fost prezentate imaginile publicate de Elena Lasconi.
CITEȘTE ȘI: Tal Hanan, israelianul care se află în centrul scandalului Geoană-Lasconi: „Am fost în România. Nu discut despre clienți”
Controverse din trecut
Pentru că Mircea Geoană este prezent în spațiul public de zeci de ani, de-a lungul timpului presa a tratat pe larg mai multe momente controversate cu privire la cariera acestuia. O să ne rezumăm la a prezenta o parte dintre ele.
Vizita la Moscova din anul 2009 este una dintre cele mai mari controverse legate de Mircea Geoană. Presa vremii relata atunci despre o vizită privată pe care Mircea Geoană a avut-o la Moscova, când era președinte al Senatului, unde s-a întâlnit cu un consilier al fostului președinte rus Dmitri Medvedev (propagandist rus cunoscut în ultimii ani pentru amenințările transmise, inclusiv la adresa României. În prezent este vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse).
Întâlnirea din aprilie 2009 ar fi fost aranjată de un afacerist rus care atunci avea interese în domeniul energetic din România și despre care s-a scris că a făcut parte din GRU (unul dintre serviciile secrete ale Federației Ruse).
Ulterior, în 2011, scurgerea de date Wikileaks scotea la iveală o telegramă prin care Ambasada SUA de la București nota că „un mare mister este modul cum abordează Geoană Rusia” și menționa existența a două vizite secrete la Moscova.
„Niciunul. N-am câștigat Președinția României, deci niciunul”, a fost răspunsul dat de Mircea Geoană, în anul 2024, întrebat care a fost rezultatul vizitelor, într-un interviu la Europa Liberă.
Numele lui Mircea Geoană a fost vehiculat într-un dosar penal, în cadrul căruia a fost și audiat ca martor. Este vorba de unul din dosarele care l-au vizat pe fostul primar din Sectorul 5 – Marian Vanghelie. Fostul edil i-a făcut cadou lui Mircea Geoană mai multe ceasuri, despre care procurorii spuneau că ar fi fost cumpărate din mita primită de Vanghelie. Despre acele ceasuri, Geoană a spus doar că au fost „cadouri” și că nu știa cum a făcut rost Marian Vanghelie de ele. Mircea Geoană și Marian Vanghelie au avut un partid împreună, dar colaborarea politică nu s-a concretizat din punct de vedere electoral.
G4Media scria în 2020 că procurorii DNA au clasat un dosar penal ce îl viza pe Mircea Geoană, pornit de la un denunț făcut de un fost șef al ANAF, condamnat pentru trafic de influență în dosarul în care a fost implicată și Alina Bica, fosta șefă a DIICOT, între timp fugară. Geoană a fost acuzat că s-ar fi folosit de o funcție publică pentru a obține bani pentru finanțarea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 2008. Procurorii nu au mai ajuns să cerceteze faptele, întrucât ar fi fost prescrise încă din 2013, iar denunțul a fost făcut în 2017.
Cumnatul lui Geoană – Mircea-Ionuț Costea, fost director Eximbank – a fost condamnat în 2023 la șase ani de închisoare pentru complicitate la luare de mită. Tot atunci, judecătorii au decis confiscarea a 2 milioane de euro și 3 milioane de lei de la Costea. Menționăm că Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat în anul 2018, printr-un comunicat de presă, că Mircea-Ionuț Costea, fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu și alte persoane sunt urmărite penal pentru trucarea unor licitații de reabilitare a unor căi ferate. Costea a fugit din țară și a fost dat în urmărire de poliție imediat după anunțul condamnării. În februarie 2024, ministrul Justiției, Alina Gorghiu, anunțase că va fi extrădat „rapid” din Turcia. În octombrie, însă, tot ministrul Justiției menționa că procedurile de extrădare nu pot începe pentru că „Interpol nu are locația exactă” a lui Mircea-Ionuț Costea.
„Răspunsul este format din trei puncte. Unu, neamurile nu ţi le alegi, fiecare este responsabil pentru faptele sale. Doi, nimeni nu este deasupra legii şi trei, niciun fel de clemenţă, pentru nimeni, poate fi din familia mea sau din altă parte, ca preşedinte niciun fel de clemenţă, cine a încălcat legea trebuie să plătească şi fiecare este responsabil pentru deciziile sale”, a fost răspunsul lui Mircea Geoană cu privire la acuzațiile aduse lui Mircea-Ionuț Costea, dat în septembrie, la ProTV.
