De la „nu voi face politică” la candidat la alegerile prezidențiale din partea Partidului Național Liberal, pe care îl și conduce, a durat cinci ani. După o carieră militară care s-a întins pe aproximativ 30 de ani, Nicolae Ciucă a avut parte de o ascensiune politică ce poate genera invidie. Ciucă se numără printre foștii prim-miniștri acuzați că și-au plagiat teza de doctorat.
Digi24.ro publică în această perioadă portretele primilor opt candidați (conform sondajelor) la alegerile prezidențiale. Ne-am concentrat pe cinci mari capitole: avere, studii, experiența profesională, experiența politică și controverse. Următorele articole vor fi despre candidatul Forța Dreptei, Ludovic Orban, și despre candidatul AUR, George Simion.
CITEȘTE ȘI: Cine este Marcel Ciolacu, candidatul cu cele mai mari șanse să intre în turul al doilea
CITEȘTE ȘI: Cum a ajuns fosta jurnalistă Elena Lasconi de la Primăria Câmpulung în cursa pentru Cotroceni
Averea lui Nicolae Ciucă
Nicolae Ciucă deține două terenuri, cumpărate în 2005 și 2015, în Dolj și Ilfov, de aproximativ 3.500 de metri pătrați. Are o casă de locuit în Ilfov, de 232 de metri pătrați, și două autoturisme Toyota – un Rav4, din 2020, și o Corola, din 2006.
Fostul premier are 163.227 de lei investiți în Fonduri și 169.626 de lei într-un cont deschis la Banca Transilvania. Totodată, are de dat înapoi, în 2025, 100.000 de lei împrumutați de la Banca Transilvania.
Pe parcursul anului 2023, Nicolae Ciucă a încasat 105.991 de lei în total din indemnizația de prim-ministru, 94.334 de lei din indemnizația de parlamentar și 232.920 de lei din pensia de serviciu.
Carieră de 30 de ani în Armată
Nicolae Ciucă a terminat în anul 1985 Liceul Militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova, iar în 1988 Școala Militară de Ofițeri Activi „Nicolae Bălcescu” din Sibiu. A fost, ulterior, ofițer de stat major în Biroul operații și pregătire pentru Batalionul 121 Cercetare și Brigada 2 Mecanizată „Rovine” din Craiova – între 1992 și 1996.
Ulterior, a fost ofițer de stat major în cadrul misiunii UNAVEM III din Angola (1996-1997), șef de stat major al Batalionului 26 Infanterie „Neagoe Basarab” (1998-2001) și comandant al aceluiași batalion (2001-2004). A participat la misiunile Armatei Române în Bosnia și Herțegovina, Afganistan și Irak.
A condus mai multe brigăzi din Armata Română până în 2014, când a devenit șef al Statului Major al Forțelor Terestre. Între 2015 și până când a intrat în politică, adică 2019, a fost șef al Statului Major al Apărării – adică șeful operativ al Armatei.
La capitolul studii, Nicolae Ciucă arată că terminat Cursurile Academiei de Înalte Studii Militare, Facultatea Interarme, Specialitatea Arme Întrunite în anul 1995. În anul 2003 și-a dat doctoratul la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”. A mai urmat diverse cursuri de apărare în SUA și în 2012 a terminat un curs postuniversitar de perfecționare în domeniul securității și apărării naționale „Securitate și bună guvernare” la Colegiul Național de Apărare.
În doar cinci ani, a fost, pe rând, ministru al Apărării, senator, prim-ministru interimar, președinte al Senatului și premier în coaliția PNL-PSD, până la rocada cu Marcel Ciolacu. Din 2022 conduce Partidul Național Liberal (PNL).
Critici și controverse
Nicolae Ciucă a fost criticat pentru modul în care rostește discursurile, în special pentru că are de multe ori pauze în vorbire pe care le umple cu vocala „ă”. Ciucă a fost și al treilea premier al României acuzat de plagiat.
Jurnalista Emilia Șercan a publicat în 2022 un articol prin care arăta că lucrarea de doctorat susținută în 2003 la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” include conținut plagiat în cel puțin 42 de pagini din 138. Parchetul General a deschis un dosar penal pornind de la aceste dezvăluiri, pe care l-a închis un an mai târziu.
Ciucă a încercat să blocheze în instanță verificarea tezei de doctorat reclamată ca fiind plagiată, iar o decizie oficială în acest sens întârzie să apară, la doi ani de la apariția primelor investigației. Liderul PNL a negat constant că a plagiat și a menționat că atunci când a redactat lucrarea nu exista „niciun fel de reglementare”.
Un alt scandal care l-a avut în prim-plan pe Nicolae Ciucă a venit tot pe fondul unei cărți. Fostul șef al Armatei a preluat ideea președintelui Cehiei, Petr Pavel, la rândul lui fost militar, și a anunțat o carte biografică – „Un ostaș în slujba țării”.
Înainte de alegerile europarlamentare și locale din mai, panouri cu fața lui Nicolae Ciucă și cartea menționată au apărut în toată țara, în special pe drumurile frecventate, precum DN1 sau Autostrada Soarelui. O investigație Snoop a scos în prim-plan că pentru aceste panouri au fost cheltuite milioane de lei din bani publici. Cartea a fost publicată între timp.
O altă controversă, de data asta asupra trecutului lui Nicolae Ciucă, apare în cazul bătăliei de la Nassiryah. În schimb, în contextul în care România a trimis militari în Iraq, la noi în țară a apărut, prima oară în 2004, informația conform căreia generalul Nicolae Ciucă a condus Scorpionii Roșii în Bătălia de la Nasiryah.
Chiar Nicolae Ciucă a vorbit în presă despre acel eveniment, menționând că Scorpionii Roșii, al căror locotenent-colonel era la acel moment, au fost atacați în timp ce se deplasau către un obiectiv.
„Foc!, am ordonat și toată lumea am executat foc și am avut reacție exact așa cum am planificat misiunea”, spunea Nicolae Ciucă.
Tot presa menționa că această bătălie „a ajutat România să câștige încrederea SUA ca aliat” și a descris-o drept „prima bătălie a soldaților români după cel de-al Doilea Război Mondial”, Ciucă având de câștigat din punct de vedere al reputației.
Numai că, în luna septembrie, în ziua în care a anunțat lansarea cărții, Recorder a publicat o anchetă, intitulată „Mitul eroului de la Nassiriya”. Materialul conține mărturii ale generalilor italieni care au condus cele mai importante operațiuni din Irak, în 2004 și care spun că Nicolae Ciucă a avut ordine de la București să nu intre în oraș.
Mai mult, un fost subofițer în Armata Română povestește le povestește jurnaliștilor cum Ciucă nu a intervenit nici atunci când 24 de militari români au fost prinși într-o ambuscadă, fiindcă nu avea aprobare din țară. Mai multe detalii din ancheta Recorder, aici.
„Am fost cu oamenii mei în două operații majore. Prima, în 2002 în Afganistan, cea de-a doua în 2004 în Irak. În ambele mi-am condus oamenii din fruntea lor. Nu am lipsit niciodată din operațiile majore. Am fost tot timpul cu ei, ca atare, tot ceea ce apare în acel material mi se pare absolut denigrator pentru tot ceea ce a însemnat toată activitatea”, a fost reacția candidatului PNL la alegerile prezidențiale.
Chiar și declarația prin care a promis că nu va face politică a ajuns subiect de controversă. Jurnaliștii au remarcat că interviul acordat inițial la postul public de radio a fost șters la o zi după ce a fost numit prim-ministru. Conducerea Radio România Actualități a depus o plângere la DIICOT, care a deschis un dosar penal. Libertatea cita surse judiciare care explicau că articolul ar fi fost șters de cel care l-a scris, devenit între timp consilier la Ministerul Apărării.
În scandalul „Palatul Împăratului”, declanșat de investigații Recorder și G4 Media care arată că statul a alocat milioane de euro pentru a renova o vilă destinată lui Klaus Iohannis, documentele publicate în luna noiembrie de Guvern arată că Ciucă, în calitate de prim-ministru, a semnat ordinul care i-a oferit șansa lui Iohannis să o revendice la finalul mandatului.
