Ambasada Ucrainei Vine Cu Precizări Privind Legea Minorităților, Criticată De București, și Acuză Apariția De Informații „distorsionate și Manipulatoare”

În postarea amplă făcută vineri seară, Ambasada Ucrainei evidențiază mai multe realizări pe care Kievul le-a reușit prin adoptarea noii legi. Posibilitatea ca etnicii români să învețe în limba română nu se numără printre ele.

Principalele realizări ale legii, în viziunea Ambasadei Ucrainei la Kiev, sunt:

„afirmarea drepturilor minorităților (comunităților) naționale din Ucraina, în primul rând, dreptul la autoidentificare, libertatea asociațiilor civice și a adunărilor pașnice, libertatea de exprimare a opiniilor și convingerilor, de gândire, de expresie, de conștiință și de religie, de a participa la viața politică, economică, socială, la utilizarea limbii și la educația în limbile minorităților (comunităților) naționale, precum și păstrarea identității culturale a minorităților (comunităților) naționale.
afirmarea competențelor organului central de autoritate executivă, care asigură implementarea sistematică și cuprinzătoare a politicii de stat în domeniul de protecție a drepturilor și libertăților persoanelor aparținând minorităților (comunităților) naționale, ce respectă standardele europene.
afirmarea dreptului de a crea organe consultative cu minoritățile naționale în cadrul organelor executive de stat la diferite niveluri.
afirmarea posibilității de a crea centre ale minorităţilor naţionale în centre regionale sau localități stabilite, în scopul de a lua în considerare interesele persoanelor aparţinând minorităţilor (comunităţilor) naţionale.
minoritățile (comunitățile) naționale pot utiliza limba maternă în mass-media, în interacționarea cu autoritățile.”

Recomandări

Gelozie, denunțuri la DNA și concursuri trucate în instituția care împarte banii pentru agricultură de la Uniunea Europeană

Diplomația ucraineană spune că a ieșit cu aceste precizări întrucât „în mass-media și discursul public din România au apărut informații și comentarii de natură distorsionată și manipulatoare care denaturează realitatea.”

Despre problema învățământului în limba română, reprezentanța diplomatică transmite că „abordările Ucrainei și României asupra procesului educațional au fost convenite în 2021 în cadrul proiectului de Protocol privind colaborarea în domeniul educației între Ministerul Educației și Științei al Ucrainei și Ministerul Educației al României”.

Ambasada precizează că acest document stabilește „condiții corespunzătoare de educație în limba maternă pentru reprezentanții minorității române din Ucraina și reprezentanții minorității ucrainene din România” și așteaptă semnarea acestuia.

Libertatea a semnalat, la finalul lui 2022, că legea aprobată în decembrie nu rezolvă problemele învățământului în limba română. Dimpotrivă, încearcă să conserve statutul tot mai precar al limbilor minorităților naționale din sistemul de învățământ și din societate. Întăresc acest lucru discuțiile pe care reporterul Libertatea le-a avut cu mai multe cadre didactice și alți intelectuali de etnie română din Ucraina.

Recomandări

Cinism și audiență. Rețeta prin care „Românii au talent” a ajuns scena pe care adulții își varsă, prin copii, frustrările naționaliste

Reacția autorităților române

După ce Libertatea a publicat la finalul lunii decembrie legea minorităților din Ucraina, Ministerul român de Externe a ieșit cu un comunicat de presă în care critică actul votat la Kiev. MAE a transmis că Ucraina nu a ținut cont de recomandările făcute de Comisia de la Veneția privind măsurile necesare pentru protejarea minorităților naționale și cere Kievului să revină asupra unor prevederi din noua lege.

Aceste aspecte au fost semnalate și de președintele Klaus Iohannis într-o discuție telefonică pe care a avut-o cu Volodimir Zelenski, pe 4 ianuarie 2023, în care i-a cerut „să remedieze” legea minorităților din Ucraina.

În timpul conversației, Iohannis „s-a referit pe larg la recenta lege a minorităților naționale adoptată de Ucraina, care a creat preocupare și nemulțumire la nivelul autorităților române și al reprezentanților comunității române din Ucraina” și a cerut Kievului „identificarea rapidă de soluții care să răspundă și să remedieze aceste preocupări”, transmitea Administrația Prezidențială.

De remarcat că, spre deosebire de comunicatul emis de administrația Zelenski, care nici nu a amintit public despre această parte a discuției precum semnala Libertatea în ianuarie, Ambasada Ucrainei menționează că tema a fost discutată la cel mai înalt nivel bilateral.

Recomandări

Cât mai câștigă un miner? Cel mai tânăr ortac mort avea minimumul pe economie, șeful demis al Complexului Energetic câștiga 18.000 de lei pe lună

„Subiectul asigurării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale a fost abordat, în special, în cadrul recentelor convorbiri telefonice dintre președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și președintele României, Klaus Iohannis, dar și dintre ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, și ministrul afacerilor externe al României, Bogdan Aurescu. Este definită secvența pașilor suplimentari pentru a asigura, în oglindă, drepturile corespunzătoare”, precizează ambasada.

GSP.RO

Shakira, agresată de mama lui Pique? Imaginile controversate care fac înconjurul presei internaționale. Ce i-a făcut soacra și cum a reacționat fostul fotbalist. VIDEO

Urmărește-ne pe Google News