În cei trei ani de guvernare PSD-PNL, au fost multe momente în care cele două partide nu au dat dovadă de „stabilitate politică”, așa cum au tot motivat „compromisul” formării Coaliției. Cu toate acestea, de ce a rezistat atât Coaliția? Când toate experimentele dinainte, cum ar fi USL, au eșuat mai rapid. Banii, funcțiile, per total, resursele, spun analiștii politici, i-au păstrat împreună.
Să luăm doar câteva exemple de episoade care au pus Coaliția pe butuci.
Negocierea Guvernului PNL-PSD, din start cu probleme
Încă de la început, Coaliția a avut un start tumultuos. La șefia PNL se afla Florin Cîțu, care chiar la momentul negocierilor pentru structura noului Executiv, nu a apărut, pe motiv că nu era de acord cu împărțirea portofoliilor și măsurilor din programul de guvernare. Cîțu, unul dintre cei doi lideri ai Coaliției nou formate, și-a criticat constant partenerii de guvernare și viceversa. La numai o lună de la formarea Executivului, cele două formațiuni s-au certat pe bani.
Pe atunci, unul dintre liderii PNL, Rareș Bogdan, nu vedea Coaliția rezistând mai mult de un an, ceea ce l-a deranjat pe Marcel Ciolacu.
„Am înţeles că Rareş Bogdan a pus batistuţa pe globul de cristal şi a văzut că se va rupe coaliţia peste un an. Hai să îi curmăm suferinţa! Cer mâine de urgenţă o şedinţă a coaliţiei, pentru că PSD nu răspunde de trecut şi a venit la guvernare să construiască pentru oameni. PNL a rămas captiv în paradigma coaliţiei cu USR, când se războiau cu tănculeţe pe covoraş. Românii au alte aşteptări! PSD va rămâne principalul partid concentrat pe problemele reale ale românilor din această guvernare!”, l-a ironizat la acel moment Ciolacu.
Nu mult mai târziu, Cîțu a fost înlocuit din fruntea PNL, în urma unor probleme interne, cu generalul Ciucă, cel care urma să devină un foarte bun partener al lui Marcel Ciolacu.
Împărțirea funcțiilor și ieșirea UDMR de la guvernare
În primăvara anului 2023, au început negocierile pentru rocada guvernamentală. Ciolacu prelua mandatul de premier de la Ciucă, așa că se făceau planuri pentru o altă configurație a Guvernului. Avizi după funcții, politicienii nu au vrut să renunțe la ministere. Între PNL și UDMR a intervenit un blocaj pentru ministerele Energie și Mediu, care nu a putut fi mediat, așa că partidul lui Kelemen Hunor a părăsit guvernarea.
Echipa Ciucă-Ciolacu a mers mai departe.
Fiscalitatea, piatră de hotar pentru Coaliție
În toamna anului 2023, se pregăteau noi taxe, pentru a reduce deficitul bugetar. Măsurile nepopulare, creșteri de taxe și impozite, ar fi însemnat o altă palmă dată mediului de afaceri și alegătorilor în general. În timp ce PSD făcea pe Robin-Hood, liberalii se temeau că vor fi taxați de mediul de afaceri, o parte importantă a electoratului liberal.
Premierul Ciolacu amenința că dacă PNL nu este de acord cu pachetul fiscal, declanșează alegeri înainte de termen.
Azilele grozei. PSD și PNL – acuzații reciproce
În iulie 2023, în urma izbucnirii cazului „Azilele Groazei”, scos la iveală de o organizație neguvernamentală, Centrul pentru Resurse Juridice, și a dezvăluirilor Centrului de Investigații Media și publicației Buletin de București, a curs cu acuzații. PSD și PNL căutau să scoată țapi ispășitori. După demisiile Gabrielei Firea, ministrul Familiei, și a lui Marius Budăi, ministrul Muncii, forțate de la vârful partidului, PSD a cerut demisia Ralucăi Turcan de la PNL, pentru că a semnat pentru acreditarea azilului groazei din Voluntari pe vremea când ocupa portofoliul de la Muncă.
Calendarul alegerilor prezidențiale
După rezultatul de la locale și europarlamentare, a venit timpul stabilirii celui mai important eveniment de pe scena politică, alegerile pentru cea mai înaltă funcție în stat. Inițial, ambele partide au fost de acord cu desfășurarea alegerilor în septembrie, pactul fiind „sigilat” prin candidatura lui Iohannis la NATO. Dacă președintele României ar fi câștigat cursa pentru NATO, mandatul său ar fi trebuit încheiat înainte de termenul constituțional de 21 decembrie, fiindcă în octombrie ar fi trebuit preluat mandatul de la NATO. Astfel, pentru amândouă formațiuni ar fi fost avantajos.
Pe Nicolae Ciucă l-ar fi avantajat scenariul, deoarece fiind președintele Senatului, ar fi devenit președintele interimar al țării, și s-ar fi bucurat de expunere în campanie. Iar pentru PSD ar fi contat că majorarea pensiilor avea loc fix înainte de primul tur, ceea ce ar mai fi adus câteva puncte din partea electoratului. PSD și PNL ar fi bătut palma pentru alegeri în septembrie, au declarat surse politice atunci. Însă negocierile lui Klaus Iohannis pentru funcția la nivel înalt nu au reușit, iar PNL s-a răzgândit. Astfel, PSD a pornit războiul.
Această filă din calendar a produs o ruptură vizibilă. Timp de o lună, ședințele Coaliției nu au mai avut loc.
Congresul PSD și cererea liberalilor de ieșire de la guvernare
La Congresul PSD de la finalul lui august, când Marcel Ciolacu a fost înscăunat candidatul PSD pentru Cotroceni, a curs cu mesaje dure la adresa PNL.
„Observ și eu agitația unora care au trecut de la «prin noi înșine, dar cu PSD», la tot felul de amenințări ridicole la adresa noastră. Vă rog să ignorați acest circ. PSD a fost mereu responsabil. A fost adultul din cameră. Trebuie să continuăm să ne comportăm responsabil. Noi trebuie să colecționăm reușite pentru România, și nu panouri electorale”, a zis și Ciolacu.
În replică, liberalii au revenit la vechile apelative pentru colegii de guvernare, „comuniști” sau „ciumă roșie”.
„Multe partide au apărut, au dispărut în anii democraţiei post-comuniste, unele ajungând chiar să fie sus în preferinţele românilor, la un moment dat. dar reperele politice constante pe scena noastră politică au rămas mereu două: urmaşii Partidului Comunist şi noi, naţional-liberalii”, a afirmat și președintele PNL.
Deputatul PNL Adrian Cozma chiar a cerut retragerea miniștrilor PSD din Guvern.
Recalcularea pensiilor
A urmat recalcularea pensiilor pe care, la început, au dorit ambele partide să o exploateze electoral. PNL susținea că e o măsură „profund liberală”, PSD revendica recalcularea în dreptul Ministerului Muncii, condus de social-democrata Simona Bucura Oprescu. Ulterior însă, lucrurile s-au complicat, iar mulți vârstnici s-au plâns că, de fapt, veniturile lor au scăzut. Astfel, am asistat la pasarea responsabilității între PSD și PNL, fiindcă măsura electorală s-a întors în defavoarea lor. Apoi, s-au întrecut în proiecte depuse în Parlament sau adoptate de Guvern, prin care să „îndrepte” greșelile față de categoriile lăsate pe dinafara legii, cum ar fi militarii, minerii sau siderurgiștii.
Înțelegerea pentru „Legea Iohannis” și „pauza operativă”
Punctul culminat a fost proiectul pregătit de PNL, la începutul lunii, pentru un post de senator pentru Klaus Iohannis după încheierea mandatului de președinte. Surse PNL au declarat că ar fi existat o înțelegere încă din primăvară, girată de Klaus Iohannis. PSD ar fi promis că îi ajută pe liberali când va veni timpul ca proiectul să intre în Parlament. Însă lucrurile nu s-au întâmplat așa. PSD a votat în unanimitate, într-o ședință, că nu va susține această lege și chiar l-au atacat pe Iohannis.
„În momentul de faţă, observ că există mai multe poziţii şi o dezangajare de la acest proiect. Ca atare, în momentul în care noi discutăm, este clar că nu există o susţinere a demersurilor politice în interiorul coaliţiei, motiv pentru care vom avea o atitudine pe măsură”, s-a arătat dezamăgit Nicolae Ciucă, adăugând că „e discutabil” dacă mai poate avea încredere în amicul Marcel Ciolacu. Ciucă a anunțat că rupe Coaliția politcă și temele discutate cu PSD vor fi, de acum încolo, strict cele guvernamentale.
PNL acuză că PSD a intervenit în decizia candidaturii Dianei Șoșoacă și pozează în câini de pază
La câteva zile, decizia Curții Constituționale de a respinge candidatura Dianei Șoșoacă la președinție a determinat PNL să argumenteze că rămân la guvernare de nevoie, nu de plăcere. Fiindcă trebuie să stea cu ochii pe colegii lor, care „sunt un pericol pentru democrație”. PNL consideră că PSD a intervenit la Curte pentru a o elimina pe Șoșoacă din luptă, astfel încât electoratul acesteia să migreze către George Simion. Astfel, s-ar relua finala prezidențială Iliescu-Vadim, iar electoratul l-ar vota pe Ciolacu, nu pe candiatul considerat extremist, George Simion.
„Coaliția de guvernare cu PSD se oprește aici. Rămânem în Executiv doar pentru a împiedica escaladarea completă a abuzurilor pe care le pot realiza pentru a câștiga alegerile”, a argumentat liderul liberal.
Acuzații de blat. „Transferul voturilor” de la PSD la AUR
Cel mai nou conflict de campanie pornește tot de la o acuzație a PNL cum că PSD se pregătește să „transfere” voturi către candidatul AUR, din același motiv prezentat mai sus.
„PSD a lansat în organizațiile sale, oficial, strategia planul Hrebenciuc, adică mutarea a 10-20 de voturi/secție de votare pentru Simion, pentru a repeta scenariul din anul 2000”, a declarat Alexandru Muraru.
Așadar, situația dintre PNL și PSD nu a fost niciodată roz curat. Ce i-a ținut, totuși, împreună?
Ce i-a ținut împreună în ciuda conflictelor
„Banii, funcțiile, per total, resursele”, susține consultantul politic Adrian Zăbavă.
„Guvernarea. Și până la urmă, un interes comun cu privire la accesul la resurse, dar totodată și faptul că PNL n-a avut alternativă. (…) Ani buni în care partidul a fost conectat la resurse, cu consecințe importante, aș spune, în primul rând, pentru alegerile locale și pentru păstrarea unui număr foarte mare de primari, președinți de consilii județene și majorități, până la urmă, în viitoarele legislaturi locale”.
Asocierea între cele două a avut și părți bune, dar se resimt și efectele negative, mai consideră Zăbavă. În special, Partidul Național Liberal a avut de suferit din cauză că l-a pus pe Nicolae Ciucă în poză cu Marcel Ciolacu. Dacă până acum, PNL era opțiunea celor care în turul 2 votau contra PSD, anul acesta, perspectiva oamenilor asupra liberalilor nu mai este aceeași, PNL nu mai e credibil.
„Partidul Național Liberal de o bună bucată de timp este într-o situație complicată. A fost într-o guvernare alături de USR, o guvernare după alegerile din 2020, care i-a dăunat profund. Reușita de a face un nou guvern cu Partidul Social Democrat, într-adevăr, într-o perioadă complicată pentru țară, a făcut ca PNL să-și revină oarecum pe linia de plutire.
Însă, per total, până la finalul acestei legislaturi, faptul că PNL n-a fost neapărat credibil la guvernare, faptul că n-a avut în fruntea sa un personaj care să tragă partidul după el, nici măcar în momentul în care a fost premierul acestei țări, faptul că președintele, sau conducătorul de facto al PNL a fost Klaus Iohannis, cu o imagine extrem de proastă, asta a făcut ca partidul să nu fie un jucător care să conteze cu adevărat în acest moment, situația obligându-l să fie la cheremul PSD, într-un fel sau altul. Cam asta cred că a adus la această conlucrare de lungă durată între cele două.
Cred că ambii au avut și de câștigat și de pierdut. Ceea ce vedem acum e apropierea de momentul electoral și faptul că Partidul Național Liberal are nevoie de a-și vinde povestea anti-PSD pentru a-și maximiza rezultatele. După părerea mea, cu mici șanse de a fi credibil în acest sens”.
Ce a avut Coaliția PSD-PNL față de USL. De ce a rezistat atât
Începutul anilor 90 a adus pe scena politică zeci de partide care au dispărut la fel de repede cum au și apărut.
În ultimii peste 30 de ani, nicio coaliție de guvernare nu a rezistat între două runde de alegeri, de la Convenția democrată la Alianța DA și USL.
Pentru a face Opoziție Frontului Salvării Naționale, condus de Ion Iliescu, a apărut Convenția Democrata Română. La finalul anului 1996, din aceasta făceau parte PNȚCD și PNL, care s-au aliat cu PD și PSDR – două partide de stânga. Coaliția a durat aproape 4 ani și s-a destrămat din cauza scăderii în sondaje și a neînțelegerilor interne dintre partide.
Câțiva ani mai târziu apare Alianța DA – Dreptate și Adevăr, formată din PNL și PD – un partid de centru stânga, condus de Traian Băsescu. Nu a avut o istorie lungă, după nici 2 ani și jumătate, s-a destrămat cauza tensiunilor interne. Acest lucru a dus la excluderea PD-ului de la guvernare de către premierul Tăriceanu și preluarea Executivului doar de către PNL.
PSD și PNL au fost comparați cu USL, alianță politică parlamentară și preelectorală, între partide de Stânga și Dreapta, între Alianța de Centru Dreapta (compusă din Partidul Național Liberal și Partidul Conservator) și Partidul Social Democrat. Motivul unificator al USL, alianța înființată în 2011, a fost opoziția la adresa președintelui Traian Băsescu. La data de 24 februarie 2014, USL-ul s-a destrămat prin ieșirea PNL de la guvernare.
De ce au rezistat PNL și PSD? „A fost destulă putere politică de împărțit”, argumentează consultantul. Mai mult, Klaus Iohannis i-a ținut împreună.
„Și doi la mână, n-au avut interese divergente electorale. Am putea compara această situație doar cu situația USL-ului. Ce s-a întâmplat cu USL-ul și nu s-a întâmplat cu PSD și PNL acum e că atunci PNL avea o șansă de câștig al alegerilor. A abordat strategic diferit alegerile din 2014 și până la urmă s-a văzut că au abordat corect acele alegeri, deoarece au reușit să câștige alegerile prezidențiale. Ceea ce PNL astăzi, sau calea pe care e PNL astăzi, nu poate aduce acolo. Să fim serioși. Nicolae Ciucă nu este în situația de a câștiga alegerile prezidențiale astăzi. Sau este foarte departe. Hai să nu zicem niciodată niciodată. Partidul Național Liberal a știut asta. Liberalii au știut în ce situație sunt astăzi. N-a fost aceeași ca în 2014 și n-a crezut că poate emite astfel de pretenții pentru acest an electoral. Totodată, ce mai e diferit față de momentul 2014, situația asemănătoare, e că Partidul Național Liberal sau deciziile lui în această perioadă au fost dominate de interesul lui Klaus Iohannis. Și cred că interesul lui Klaus Iohannis a fost în principal ca această majoritate să meargă mai departe. De ce? Greu de spus. Pentru că până la urmă nu vedem să fi câștigat ceva. Dar știm că și-a dorit foarte mult. N-a ieșit mai nimic până la urmă (…)
I-a ținut împreună faptul că a existat destul de multă putere de împărțit și s-au înțeles în a împărți puterea”, a conchis Zăbavă.
