Economia României traversează o perioadă de fragilitate, marcată de scăderea vânzărilor, presiunea inflației și majorarea taxelor. Datele provizorii publicate vineri, 5 decembrie, de INS arată o scădere a PIB-ului cu 0,2% în trimestrul III din 2025 față de trimestrul precedent, iar analistul economic Adrian Negrescu atrage atenția că aceste semnale confirmă o economie aflată „la limită”, care resimte puternic șocurile scumpirilor din ultimul an.
„Economia dă semne de oboseală, după un an extrem de greu, caracterizat de scăderea vânzărilor, de efectele inflației și a creșterii taxelor. Semnalele de scădere economică din T3 arată că economia resimte din plin șocul scumpirilor și că, dacă nu acționăm la timp, riscăm ca problemele economice să se acutizeze”, a avertizat Negrescu.
Construcțiile trag economia înainte, în timp ce industria și comerțul rămân în urmă
Deși PIB-ul pe primele nouă luni din 2025 este superior celui din 2024, creșterea nu este una solidă, ci rezultatul restructurărilor făcute de companii. Cea mai consistentă contribuție pozitivă vine din sectorul construcțiilor, unde volumul activității a crescut cu 8,5%, aducând +0,5% la formarea PIB. Și agricultura (+6,8%) și sectorul IT & comunicații (+2,9%) au avansat, însă insuficient pentru a compensa restul pierderilor.
INS a confirmat dezechilibrul structural: industria scade cu 0,4%, comerțul avansează doar cu 0,1%, intermedierile financiare se reduc cu 0,6%, iar tranzacțiile imobiliare stagnează. În plus, exportul net are un impact negativ (-0,8%), în condițiile în care importurile au crescut cu 5,1%, mai rapid decât exporturile (+3,7%).
„Marea majoritate a companiilor și-au restructurat activitatea, iar asta se vede din evoluția PIB-ului pe primele 9 luni. Vestea proastă este că multe dintre motoarele economiei, industria, comerțul, tranzacțiile imobiliare și intermedierile financiare, nu mai contribuie aproape deloc la creștere”, a transmis Negrescu.
„T4 poate aduce creștere, dar nu garantează o revenire solidă”
Analistul crede că trimestrul IV ar putea aduce un plus, sprijinit de creșterea încasărilor fiscale din TVA, impozit pe profit și contribuții salariale. Cu toate acestea, spune că nu este suficient pentru a vorbi despre o revenire sustenabilă.
„În trimestrul 4 economia revine pe plus, însă asta nu ne încălzește prea mult. Și în 2026 este posibil să vedem oscilații de la un trimestru la altul. Economia atârnă de un fir de ață”, a avertizat Negrescu.
Riscurile principale provin din noul regim fiscal. Impozitul minim pe cifra de afaceri și taxa pe construcțiile speciale descurajează investițiile, iar în lipsa unor ajustări, „acalmia economică” s-ar putea transforma într-un declin accentuat.
„Dacă investitorii continuă să plece pe fondul taxelor punitive, impozitul minim pe cifra de afaceri și taxa pe construcții speciale, starea de acalmie s-ar putea transforma într-o furtună recesionistă”, a explicat acesta pentru Digi24.ro.
Costul energiei lovește competitivitatea firmelor românești
România are, în prezent, printre cele mai ridicate prețuri la energie electrică pentru firme din Uniunea Europeană, ceea ce reduce competitivitatea producătorilor locali.
„Plătim cel mai scump curent electric din UE pentru agenții economici. În mod paradoxal, produsele din import au ajuns să fie mai ieftine decât cele românești, iar deficitul comercial a depășit 25 de miliarde de euro”, a explicat Negrescu, subliniind necesitatea scăderii costurilor de producție.
Datele INS arată că cheltuielile gospodăriilor au crescut cu doar 0,5%, în timp ce cheltuielile administrației publice s-au redus (-1% individual, -0,9% colectiv), semn că populația și instituțiile taie costuri pentru a se proteja. Românii economisesc, amână achiziții și evită riscurile.
„Oamenii și-au luat propriile măsuri de avarie. Au înțeles lecțiile crizelor trecute. Dar fără stimulente, precum reducerea taxelor pe muncă, creșterea valorii tichetelor de masă, facilități pentru exportatori, e greu de crezut că își vor recăpăta curajul să consume și să investească”, este de părere Adrian Negrescu, analist economic.
CITEȘTE ȘI: Liberalizarea prețurilor la gaze din 2026 va aduce facturi mai mari. Cât vor plăti în plus românii
