Nenumărate comori și vestigii antice valoroase descoperite în așezările dacice și romane din România au dispărut pentru totdeauna. Aurul, argintul și monumente unice și-au pierdut urma la scurt timp după descoperirea lor.
Mai puțin de jumătate din brățările dacice de aur cunoscute au fost recuperate. Foto: Daniel Guță
Ruinele
stațiunii termale romane „Ad Aquas Herculi Sacras” (acum numită Băile Herculane
din Caraș-Severin) au fost scoase la iveală începând din secolul al XVIII-lea, după
ce timp de peste un mileniu au rămas ascunse în pădurile și munții traversați
de apele Cernei.
Localnicii
au dat atunci peste rămășițele unor temple și băi antice, ale unui amfiteatru
și peste numeroase monumente şi statui închinate zeilor Hercules, Esculap şi
Higeea, dar și numeroase inscripții și monede care ofereau informații despre așezarea
prosperă din epoca romană.
O mulțime de vestigii antice s-au pierdut, însă,
pentru totdeauna, în apele Dunării, în drumul lor de la Băile Herculane (video) spre colecțiile de la Curtea imperială a
Vienei.
„Aceste
bogăţii istorice au fost transmise, parte muzeului din Viena, parte, dimpreună
cu multe alte antichităţi din Ardeal, împodobesc până astăzi şalele bibliotecii
imperiale. Transportul din anul 1755 nu
văzuse locul destinat, pe semne nici Dumnezeu n-a voit ca toate amintirile
străbunilor noştri să fie păstrate la străini, căci corabia, ce ducea
relicviile noastre, se scufundase în Dunăre, lângă Budapesta”, informa istoricul
Traian Simu, în 1924.
Comorile
din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, scufundate în Mureș
Ruinele
fostei colonii Ulpia Traiana Sarmizegetusa (video) din Hunedoara au fost scoase la iveală de la
începutul secolului al XIX-lea, de localnicii care au văzut în valorificarea
lor o posibilitate de prospera. Monumentele antice erau vândute ca materiale de
construcții, iar marmura care le împodobea era măcinată și transformată în var.
„Gazda
noastră, care deţine această parte a satului, părea mândră în a ne spune bunele
speculaţii pe care le-a făcut în vânzarea pietrelor mari, care au acoperit
părţile şi suprafaţa locului,vecinilor săi care construiau case”, informa călătorul
englez John Paget, care a vizitat ruinele fostului oraș antic la mijlocul
anilor 1830.
Familiile
bogate din Țara Hațegului au făcut o pasiune pentru a colecționa vestigii aduse
din Sarmizegetusa romană, iar castelele lor au fost împodobite cu antichități
prețioase.
Castelul familiei Kendeffy (video) aflat în satul Sântamaria Orlea, a fost unul
dintre locurile de depozitare a celor mai valoroase vestigii provenite din
ruinele fostului oraș roman.
Multe dintre ele au luat calea Vienei, însă au
avut soarta relicvelor descoperite la Băile Herculane.
„În
odăile castelului se află mai multe pietri romane, cu inscripții aduse de la
Sarmizegetusa, partea cea mai mare însă le-a fost dăruit Nicolae Kendeffy în
anul 1733 colonelului Arisosti ca să le transporte la Viena. Dar pluta pe care
au fost încărcate la Deva s-a scufundat lângă Seghedin, în Mureș, și s-au
pierdut toate”, scria dr. Jacob Radu, în „Istoria vicariatului greco-catolic al
Hațegului” (1913).
Comori dacice dispărute fără urmă
De
la începutul secolului al XIX-lea, cetăţile dacice din Munţii Orăştiei au fost
scormonite de nenumăraţi căutători de comori, iar cele mai preţioase tezaure au
fost urmarea activităţilor de braconaj arheologic.
Multe
dintre artefacte au fost traficate pe piaţa neagră, pierzându-şi urma, poate
pentru totdeauna.
Unele au fost recuperate, cu mari eforturi, de autorităţile
române. Arheologii au avut mai puţin noroc ca braconierii în găsirea tezaurelor
valoroase, aceştia din urmă fiind adesea mai bine dotaţi în ce priveşte
logistica.
Potrivit
unui bilanţ al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, dintre
artefactele descoperite de căutătorii de comori în cetăţile dacice şi traficate
pe piaţa neagră, sunt urmărite în continuare, prin Interpol, mai multe tezaure
antice valoroase: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kilograme), din
care s-au recuperat 36 piese; mai multe tezaure de monede Koson din aur (25 de
kilograme), din care s-au recuperat 1.035 piese; un tezaur de monede Koson din
argint, din care s-au recuperat 231 monede; cinci scuturi regale din fier, 11
brăţări spiralice din aur (din cele cel puțin 24 de brățări dacice de aur descoperite de
braconieri), tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc.
Raportul
vizează însă doar tezaurele despre care anchetatorii au date certe cu privire
la descoperirea și traficarea lor. Totuşi, în ultimele două decenii, zeci de
mii de bunuri culturale (peste 56.000 numai în perioada 2000 – 2015) au fost
recuperate de autorităţile române, potrivit unui raport al Poliţiei Române. Valoarea lor este estimată la cel puţin patru milioane de euro.