Sambata, 16 Septembrie 2023, ora 23:20
1868 citiri
Tony Mendez a fost ani de zile singurul ofițer CIA implicat în misiunea „Argo” care a fost identificat public/ FOTO: Today.com
Pentru prima dată, CIA a dezvăluit identitatea unui al doilea ofițer care a jucat un rol cheie în misiunea de salvare a diplomaților americani din Iran în 1980, care a inspirat ulterior filmul Argo, câștigător de Oscar.
Cunoscută și sub denumirea de „caperul canadian”, operațiunea riscantă și complexă a CIA a vizat extragerea a șase diplomați americani din Iran. Agenții CIA s-au deghizat într-o echipă de filmare.
Cu ajutorul Canadei, doi ofițeri CIA și cei șase diplomați s-au îmbarcat apoi într-un zbor spre Zurich, trecând pe sub ochii vigilenți ai serviciilor de securitate din epoca revoluționară din Iran.
Pentru a face acest lucru, grupul a pozat în regizori ce au venit pentru a căuta locații în care să filmeze un film științifico-fantastic, Argo.
Până acum doar numele unuia dintre ofițeri – specialistul în deghizări și falsuri Tony Mendez – fusese identificat public.
Acum, CIA l-a numit pe cel de-al doilea ofițer: Ed Johnson, un expert în extrageri periculoase.
Printre cei care l-au cunoscut s-a numărat și soția lui Bob Mendez, Jonna, care a lucrat la „deghizări” în cadrul agenției de spionaj.
Vorbind pentru BBC, doamna Mendez l-a descris pe Johnson drept un „lingvist remarcabil de priceput”, care a fost și un expert în crearea de documente false.
„Părea să fie perfect potrivit pentru munca pe care o făcea”, a spus ea.
Într-un episod din 14 septembrie al podcastului său oficial „Langley Files”, agenția a dezvăluit fragmente neauzite anterior dintr-o povestire clasificată cândva, pe care Johnson le-a oferit-o istoricilor CIA.
În intervenție, Johnson a spus că „cel mai greu lucru” a fost să-i convingă pe diplomați că ar putea să-i facă pe iranieni să creadă că sunt membri ai unei echipe de filmare.
Pentru a face acest lucru, au fost necesare schimbări de aspect, cu elemente de recuzită TV și povești complicate și personaje false. Li s-a dat doar o zi pentru a se pregăti.
Dr. Andrew Hammond, istoricul și curatorul Muzeului Internațional al Spionilor, a declarat pentru BBC că publicarea numelui celui de-al doilea agent CIA din operațiunea Caper, după 42 de ani, aruncă o privire rară asupra unei misiuni CIA de succes.
„Caperul”, a adăugat el, a venit într-o perioadă tulbure pentru CIA, la doar câțiva ani după ce sute de ofițeri de informații și oficiali au fost concediați ca parte a unei reduceri nepopulare de personal făcută de șeful CIA de atunci, Stansfield Turner.
De asemenea, guvernul SUA se luptase să găsească modalități de a elibera zeci de americani luați ostatici după ce ambasada SUA a fost capturată în septembrie 1979. Ostaticii aveau să petreacă în cele din urmă 444 de zile în captivitate înainte de a fi eliberați în ianuarie 1981.
„Este o poveste incredibilă și nu ai fi putut inventa chestiile astea”, a spus Hammond.
„Orice agenție de informații ar fi mândră de ceea ce a făcut”, a adăugat el. „A fost îndrăzneț, ambițios și a avut o mulțime de părți mobile și au reușit să o facă.”
Mick Mulroy, fost ofițer paramilitar CIA și fost secretar adjunct al apărării pentru Orientul Mijlociu, a declarat pentru BBC că, dezvăluirea numelui celui de-al doilea agent ar putea servi drept lecție pentru actualul personal CIA, precum și pentru viitorii spioni americani.
“Multe, dacă nu majoritatea, operațiunilor de succes ale CIA nu sunt cunoscute publicului. Acest lucru este înțeles și acceptat de cei din serviciu“, a spus el.
„Dar este foarte bine să vezi că eroii care au efectuat acele operațiuni obțin recunoașterea pe care o merită”.