Autoritățile române trebuie să verifice dacă o persoană care urmează să obțină acces la informații clasificate NATO „poate fi supusă la presiuni din cauza rudelor sau a persoanelor apropiate”, presiuni ce pot fi exploatate de servicii de informații ostile Alianței Nord-Atlantice, conform unui act adoptat de Guvern în 2002. Cu un an înainte ca Mircea Geoană să fie numit în funcția de secretar general adjunct al Alianței, procurorii anticorupție îl puneau sub urmărire penală pe Micea-Ionuț Costea, cumnatul candidatului independent. Costea, condamnat în 2023 pentru complicitate la luare de mită, a fugit din țară și nu poate fi extrădat pentru că Interpol nu știe „locația lui concretă”.
Pe fondul investigației internaționale care a arătat legătura dintre Rareș Mănescu, unul dintre coordonatorii campaniei lui Geoană, și un propagandist al Kremlinului, NATO a oferit un punct de vedere în care a menționat că „toți angajații” Alianței „trebuie să obțină o autorizație de securitate de la autoritățile lor naționale”, arătând explicit că Geoană a făcut acest lucru.
Viorica Dăncilă, premierul care l-a nominalizat pe Mircea Geoană în funcția de secretar general adjunct al NATO, a explicat pentru Digi24.ro că verificările de securitate ar trebui făcute între momentul în care prim-ministrul propune o persoană pentru a obține funcția respectivă și decizia finală semnată de președinte.
„Faci nominalizarea, se verifică dacă sunt probleme – pot să fie probleme de ORNISS sau alte probleme – atunci ajunge la președinte, iar președintele respinge în funcție de problemele care apar. Nominalizarea o faci, instituțiile abilitate verifică, iar în funcție de ceea ce spun instituțiile abilitate semnează președintele (n.r. Întrebare: Decizia finală aparține președintelui?) Da”, a declarat fostul prim-ministru Viorica Dăncilă, în mandatul căreia Mircea Geoană a ajuns secretar general adjunct NATO, pentru Digi24.ro.
Cumnatul, urmărit penal înainte de numirea lui Geoană
Cumnatul lui Geoană – Mircea-Ionuț Costea, fost director Eximbank – a fost condamnat în 2023 la șase ani de închisoare pentru complicitate la luare de mită. Tot atunci, judecătorii au decis confiscarea a 2 milioane de euro și 3 milioane de lei de la Costea.
Menționăm că Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat în anul 2018, printr-un comunicat de presă, că Mircea-Ionuț Costea, fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu și alte persoane sunt urmărite penal pentru trucarea unor licitații de reabilitare a unor căi ferate. Geoană a fost numit în conducerea NATO în 2019.
„Eu nu am de ce să cer înainte (n.r. Informații legate de nominalizare). Eu fac nominalizarea. Dacă la mine ar fi decizia finală, atunci ar trebui ei să mă anunțe că sunt probleme”, a adăugat fostul prim-ministru Viorica Dăncilă, care susține că nu știa de acuzațiile aduse lui Mircea-Ionuț Costea.
Costea a fugit din țară și a fost dat în urmărire de poliție imediat după anunțul condamnării. În februarie 2024, ministrul Justiției, Alina Gorghiu, anunțase că va fi extrădat „rapid” din Turcia.
În octombrie, însă, tot ministrul Justiției menționa că procedurile de extrădare nu pot începe pentru că „Interpol nu are locația exactă” a lui Mircea-Ionuț Costea.
„Răspunsul este format din trei puncte. Unu, neamurile nu ţi le alegi, fiecare este responsabil pentru faptele sale. Doi, nimeni nu este deasupra legii şi trei, niciun fel de clemenţă, pentru nimeni, poate fi din familia mea sau din altă parte, ca preşedinte niciun fel de clemenţă, cine a încălcat legea trebuie să plătească şi fiecare este responsabil pentru deciziile sale”, a fost răspunsul lui Mircea Geoană cu privire la acuzațiile aduse lui Mircea-Ionuț Costea, dat în septembrie, la ProTV.
Ce spune ORNISS
Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS) a explicat, pentru Digi24.ro, că, la nivel general, pentru a obține un document de acces la informații NATO clasificate „competența de inițiere a demersurilor (…) revine organismului NATO angajator sau autorității naționale de securitate (ANS) din statul unde este localizată entitatea străină”.
„După primirea solicitării oficiale și a formularelor, în original, ORNISS inițiază verificările de securitate, apoi comunică rezultatul verificărilor entității solicitante”, a explicat instituția care gestionează accesul la secrete de stat.
Alte mențiuni legate de verificările asupra lui Mircea Geoană, după cum a arătat ORNISS, nu intră în sfera informațiilor de interes public.
Ce verificări se fac pentru a obține accesul la informații clasificate NATO
ORNISS a mai indicat o Hotărâre de Guvern adoptată în 2002 care reglementează normele „privind protecția informațiilor clasificate ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord în România”.
„Persoanele care fac obiectul verificărilor de securitate sunt cele care prin natura funcţiei sau activităţii lor necesită ori urmează să aibă acces la informaţiile clasificate, trebuie să participe la activităţile NATO sau să lucreze în cadrul unui contract clasificat NATO”, arată actul adoptat de Guvern în anul 2002.
Același act menționează că, în cadrul verificărilor pentru obținerea accesului la informații clasificate, trebuie luat în calcul dacă persoana respectivă „poate fi supusă la presiuni din cauza rudelor sau a persoanelor apropiate, care ar putea genera o vulnerabilitate exploatabilă de către serviciile de informații străine, ale căror interese sunt ostile pentru interesele de securitate NATO și/sau ale țărilor membre și partenere”.
Din sursa citată mai reiese că principalele criterii de evaluare a compatibilității unei persoane în acordarea avizului de securitate vizează „trăsăturile circumstanțiale și de caracter care pot genera riscuri de securitate”. Pe lângă persoana care urmează să aibă acces la secrete NATO, sunt luate în calcul și „conduita, caracterul, concepțiile sau împerjurările de viață ale soțului/soției sau concubinului/concubinei”.
Hotărârea de Guvern conține și mai mulți factori ce trebuie analizați: dacă a comis acte de spionaj, teorism, trădare sau revoltă, dacă a participat în acțiuni de spionaj, dacă a făcut parte dintr-o organizație care încearcă să răstoarne un guvern dintr-o țară membră NATO sau dacă se află în relații apropiate cu persoane din organizații care au încercat să răstoarne guverne „într-o formă care să ridice suspiciuni temeinice cu privire la siguranța persoanei”:
Alți factori mai sunt: dacă a fost condamnată, dacă are serioase probleme financiare, este dependentă de alcool sau droguri, dacă are „deviații sexuale”, e vulnerabilă la șantaj sau presiuni sau a încălcat reguli de securitate.
