În 2023 nu am avut o rectificare bugetară în adevăratul sens al cuvântului. În schimb am avut o Ordonanță (OUG 90/2023) care servește aceluiași scop. O punem numi chiar o rectificare mascată. De fapt, se fac distribuiri prin Fondul de rezervă al Guvernului, ce ar fi trebuit folosit, conform legii, pentru lucruri urgente.
Bani – bancnote lei Foto: Lupoianflaviu | Dreamstime.com
Dar în decursul timpului, câte puțin în fiecare an, acest fond s-a transformat în cu totul altceva. Un fel de “găleată” din care se alimentează diverse bugete pentru că bugetul de stat a fost scris prost. Cel mai prost din ultimii ani a fost cel pe 2023: de aceea avem și legea privind creșterile de taxe (296/2023).
Primele măsuri de după acea OUG au apărut joi în Monitorul Oficial:
- Ministerul Agriculturii a primit 14,3 milioane lei, din care 7,8 milioane lei pentru salarii.
- Administrația Prezidențială: 7,54 milioane lei la bunuri și servicii „în vederea asigurării finanțării serviciilor necesare îndeplinirii atribuțiilor constituționale și legale ale Președintelui României”.
- Secretariatul General al Guvernului pentru Agenția Națională pentru Sport: 32 milioane lei la capitolul dedicat „culturii, recreerii și religiei”. Banii sunt pentru finanțarea cheltuielilor de personal ale instituțiilor subordonate, aferente lunilor octombrie și noiembrie 2023.
- Secretariatul General al Guvernului pentru Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale: 10,5 milioane lei pentru plata drepturilor salariale și a unor drepturi corelative pentru personalul instituției, a drepturilor izvorâte din punerea în executare a titlurilor executorii, precum și a obligațiilor fiscale aferente.
- Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS): 43,9 milioane lei pentru salarii.
- TVR: 42,8 milioane lei (nu este clar pentru ce se transferă această sumă, dar intră la capitolul „cultură, recreere și religie”).
- Ministerul Cercetării: 5,98 milioane lei, din care 5,97 milioane lei pentru salarii, restul fiind pentru finanțarea personalului cu handicap neîncadrat.
Conform Consiliului Fiscal, în România avem „o negare a realității”, nu se înțelege că o corecție de amploare, fie și graduală (în câțiva ani), de la peste 6,5% la 3% din PIB, înseamnă reducere de venituri.
CF a așteptat rectificarea bugetară și a solicitat, în septembrie a.c., date de la Ministerul de Finanțe pentru a elabora propria opinie.
Conform instituției, Ordonanța este o rectificare în fapt, care duce la o restructurare de cheltuieli publice.
Sursă foto: Dreamstime.com