joi, decembrie 26

Cafeaua este una dintre cele mai populare băuturi din lume, care poate avea efecte benefice pentru fiecare dintre noi, dacă este consumată corect. Modul de preparare, ingredientele adăugate, cât și momentul din zi în care alegi să îți bei cafeaua pot influența beneficiile acesteia asupra organismului. Medicul Mihail Pautov, specialist în chirurgie generală și asistent de cercetare, ne spune când este ora potrivită să bei prima cafea, dar și care este doza zilnică de cafea recomandată.

Cofeina din compoziția cafelei poate acționa drept un stimulent natural la nivelul întregului organism, sporind starea de alertă și concentrarea fiecărui individ în parte. Este băutura care poate oferi un implus dimineața devreme sau în stările de oboseală, însă este important de știut care este cel mai bun moment să savurezi o cafea fierbinte, pentru a profita de proprietățile ei.

Care este ora ideală pentru prima cafea a zilei

„Pentru a te putea bucura de beneficiile băuturii, este recomandat ca prima cafea a zilei să o bei după aproximativ 2 ore de la trezirea de dimineață. Un interval de timp pe care l-am putea indentifica ar fi între 9:30 și 11:30 dimineața. În această perioadă, nivelul de cortizol, hormonul care este responsabil cu vigilența și energia în organism, începe să scadă, iar atunci ingredientele din compoziția cafelei încep să își facă efectul. Ultima oră din zi indicată pentru consumul unei cafele ar trebui să fie ora 14:00 sau chiar mai devreme, în funcție de cum simte fiecare persoană.

Timpul de înjumătățire al cofeinei în corp este, în medie, de 3 până la 5 ore. Acest timp poate varia în funcție de mai mulți factori individuali precum vârsta persoanei care consumă cafea, metabolism, nivel de toleranță la cofeină etc”, a declarat medicul specialist Mihail Pautov.

  • (Timp de înjumătățire înseamnă viteza cu care o substanță iese din corp și este metabolizată, respectiv în cât timp concentrația de cofeină pe care ai introdus-o în corp se înjumățățește).

De exemplu, dacă introduci 10 grame de substanță (cofeină) în corp, iar timpul de înjumătățire este de o oră, înseamnă că într-o oră din 10 grame o să mai ai doar 5 grame, următoarea oră din 5 gr, o să ai 2,5 gr, următoarea oră, în loc de 2,5 gr o să ai jumate, respectiv 1,25 gr și tot așa.

Care este doza zilnică de cafea recomandată

Cafeaua este un amestec complex de peste 1000 de substanțe chimice, sute de polifenoli și antioxidanți, care au efecte benefice asupra organismului. Ceea ce definește, de fapt, o cafea este tipul de boabe folosit, modul în care ea este prăjită, cantitatea de măcinare și modul în care este preparată. 

„Potrivit studiilor efectuate de către specialiști, dozele mici până la moderate de cofeină, adică de 50 până la 300-400 mg/zi pot aduce beneficii organismului precum: creșterea vigilenței, energiei și a capacității de concentrare. În schimb, dozele mai mari de cofeină pot avea efecte negative pentru corp cum ar fi anxietatea, neliniștea, insomnia, creșterea ritmului cardiac.

Astfel putem spune că, doza zilnică de cafea recomandată este de până la 300 mg pe zi, aproximativ 5 espresso pe zi, însă această doză este studiată pentru performanța sportivă sau cognitivă, deci cantitatea diferă de la o persoană la alta, în funcție de nivelul ei de toleranță la cofeină”, precizează medicul.

Ce este cafeaua fără cofeină

Cafeaua fără cofeină este o opțiune pentru persoanele care se confruntă cu efecte secundare neplăcute la cofeină sau pentru persoanele care vor să bea o cafea și seara, la ore mai târzii, fără să aibă cofeină circulantă în sânge pe parcursul nopții.

Există mai multe metode chimice prin care se elimină cofeina din cafea pentru a obține acel produs decofeinizat. Se folosesc niște solvenți sau un gaz care extrage cofeina și, în abele cazuri, soluția se aplică pe boabe aburite sau înmuiate, care ulterior sunt lăsate să se usuce. Mai exact, boabele de cafea sunt înmuiate, stau la abur, se aplică acei solvenți care eliberează cofeina, după aceea se spală și se usucă la loc.

Cum se întâmplă acest lucru de fapt? Solvenții se pun peste cafea, se leagă de cofeină și ambii se evaporă când boabele sunt clătite sau când sunt uscate. Potrivit reglementărilor din SUA și Europa, cel puțin 97% din cofeină trebuie eliminată prin acest proces pentru ca produsul să poată fi denumit cafea fără cofeină.

Este benefic consumul de cafea cu lapte?

Sunt studii care spun că, dacă consumi cafea cu lapte, proprietățile acelei cafele scad sau, mai exact, se înjumătățesc.

„Este posibil ca aceste cercetări să fie adevărate pentru unele persoane. Însă, sunt și alte studii, în special un studiu danez, care arată că atunci când consumi cafea cu lapte, proprietățile antioxidante cresc. De fapt, ceea ce cred eu este faptul că diferența o face omul care consumă și care este răspunsul organismului său, nivelul de toleranță, la cantitatea de cafea cu lapte consumată.

Laptele are proteine și, potrivit studiilor, s-a demonstrat că atunci când pui lapte în cafea, proteinele din compoziția acestuia o să încapsuleze/astupe anumite substanțe benefice din cafea, precum cofeina, antixidanții ori polifenolii. Persoanele care au intoleranță la lactoză, sau la caseină, principala proteină din lapte, este posibil să nu asimileze o parte dintre elementele benefice ale cafelei cu lapte”, transmite medicul Pautov.

Se bea sau nu cafeaua pe stomacul gol?

Sunt multe controverse în ceea ce privește consumul de cafea, iar una dintre cele mai dese întrebări este aceea dacă este sau nu sănătos consumul de cafea simplă ori cu lapte pe stomacul gol

Medicul Pautov explică: „Cel mai eficient și cel mai bun mod de a consuma cafeaua, de a lua părțile bune din băutură, este să o bei pe stomacul gol. Studiile arată că această cafea consumată pe stomacul gol nu îți dă reflux sau arsuri gastrice, ci din contră, funcționează ca un protector. Însă, sunt persoane care spun că nu pot să consume cafea pe stomacul gol, iar aici probabil că este vorba despre persoane cu stomac sensibil sau persoane care se confruntă deja cu anumite afecțiuni, cum ar fi gastrita sau reflux.

Nu cafeaua în sine cauzează reflux, ci dacă o persoană are reflux și consumă cafea este posibil ca acel reflux să se simtă mai acid și să deranjeze. Consumul de cafea în sine reglează tranzitul intestinal și o să scadă intensitatea acelui reflux sau o să prevină refluxul gastroesofacian”.

Ce este adenozina și receptorii ei sau, mai exact, de ce consumul de cafea te face să nu simți oboseala

„Adenozina este un compus de metabolizare a ATP-ului (adezin trifosfat) și este molecula de bază a energiei corpului tău. Este o moleculă formată din mitocondrii (organite întâlnite în toate tipurile de celule care convertesc nutrienții și oxigenul în energie), care este puternic încărcată electric și este, de fapt, o baterie încărcată cu o energie cu ajutorul căreia corpul uman funcționează.

ATP-ul este adenozin trifosfat, mai exact adenozină cu trei legături de fosfat. Când această adenozină este folosită, ea eliberează în corp o grupare de fosfat și ajunge să fie adenozină disofat. Pe măsură ce aceasta se metabolizează, o să avem adenozină monofosfat și după acea adenozină, care, practic, este ultima rămășiță/urmă din această baterie încărcată. Pe măsură ce aceste molecule de adenozină se acumulează în creier, înseamnă că noi ne-am epuizat rezerva de energie și trebuie să o refacem prin odihnă.

Însă, pentru a simți că această adenozină este prezentă la nivelul creierului, el are nevoie de niște receptori. Receptorii captează molecula de adenozină, iar asta are ca efect încetinirea activității electrice a creierului care înseamnă, de fapt, starea de oboseală.

Cafeaua are o formă asemănătoare cu adenozina (molecula de bază a energiei corpului), care vine și se cuplează cu acești receptori de adenozină, însă nu îi activează (așa cum face adenozina), ci face lucrul fix opus, adică dă organismului un plus de energie.

Consumul de cafea crește activitatea electrică a receptorilor de la nivelul creierilor și, pe măsură ce noi obosim și acumulăm acești receptori de adenozină peste tot în creier, acești receptori nu se mai pot cupla între ei. Real, cafeaua îți aduce energie, dar nu lasă adenozina să se fixeze și practic amână acea oboseală, cadere, pe mai târziu”, a precizat Medicul Pautov.

Care sunt beneficiile consumului de cafea

Beneficiile cafelei diferă de la tipul de prăjire, iar cel mai bun tip pare să fie prăjirea ușoară și medie. Pentru a rumeni cafeaua ușor este nevoie de 14-15 minute de prăjire, 18 minute este timpul pentru o prăjire medie, iar peste 22 de minute este deja un mod de prăjire intens.

Medicul Mihai Pautov a explicat: “Cafeaua activează traseul dopaminergic-mezolimbic, adică de la trunchiul cerebral se trimit semnale în sistemul limbic, cortex, la nivelul creierului, denumit și centrul plăcerii și al motivației. Mai exact, provoacă un puseu de dopamină, care se simte la aproximativ 30 de minute după ingestie de cafea pe stomacul gol, adică atunci este momentul când ai un nivel maxim de cafeină în sânge.

Această cafeină pătrunde în creier, ajunge în acest sistem mezolimbic de semnalizare și provoacă o creștere a dopaminei în organism, care o să persiste o perioadă de timp”.

Cafeaua este un anti-inflamator intracelular, care poate acționa ca un antidepresiv

Cafeaua are efect benefic în stările de depresie și alte boli neurodegenerative datorită conținutului de polifenoli naturali, care acționează ca antioxidanți pentru a reduce stresul oxidativ și inflamația celulelor.

Cofeina poate îmbunătăți stările mentale, cum ar fi vigilența și atenția, poate reduce anxietatea și poate îmbunătăți dispoziția. Cantități moderate consumate de cofeină au fost asociate cu un risc mai scăzut de depresie și sinucidere. Însă, există și efectul opus, atunci când persoanele sensibile la cofeină pt exprima stări precum creșterea anxietății, neliniștei sau insomniilor.

Cafeaua are beneficii și pentru sănătatea cardiovasculară. Potrivit unui studiu, unde au fost analizate peste 83.000 de femei, consumul a 4 sau mai multe căni de cafea pe zi a fost asociat cu un risc de 20% mai mic de accident vascular cerebral în comparație cu non-băutorii.

Cafeaua are proprietatea de a nu lăsa colesterolul să se cristalizeze în vezicula biliară și promovează o contracție a vezicii biliare. Astfel, dacă o persoană este predispusă la o bilă leneșă, vezicula biliară nu se contractă, atunci cafeaua are un efect de contracție și împiedicare a acelor pietre.

Un studiu făcut pe aproximativ 46.000 de bărbați, care au fost urmăriți pe o perioadă de 10 ani, a demonstrat faptul că persoanele care consumă cafea au un risc mult mai mic de a face pietre la colicist.

Acest articol nu înlocuiește sfaturile unui medic specialist. Orice schemă sau recomandare de consum trebuie să vină din partea unei persoane autorizate.

Acțiune.
Exit mobile version