După ce a stat ascunsă sub metri de rocă vulcanică și cenușă timp de 2.000 de ani, o descoperire spectaculoasă, despre care arheologii spun că are loc doar o dată la 100 de ani, a fost scoasă la lumină în Pompeii și dezvăluie cum trăiau unii dintre cei mai bogați romani din orașul antic distrus de erupția Vezuviului, potrivit BBC.
Arheologii au descoperit un complex de băi private somptuoase – poate chiar cele mai mari terme private descoperite în Pompeii – cu încăperi pentru băi cu apă fierbinte, caldă și rece, opere de artă de o frumusețe rară și o piscină uriașă.
Complexul asemănător unui centru spa se află în inima unei mari vile dezgropate în ultimii doi ani.
„Aceste spații fac parte cu adevărat din ‘efectul Pompeii’ – ai impresia că oamenii doar ce au plecat cu un minut în urmă”, a spus Dr. Gabriel Zuchtriegel, directorul Parcului Arheologic Pompeii.
Examinarea a două schelete găsite în această casă a dezvăluit și ororile prin care au trecut locuitorii orașului Pompeii atunci când Vezuviul a erupt în anul 79.
Trupul unei femei între 35 și 50 de ani, care ținea în mână bijuterii și monede, și cel al unui tânăr ceva mai mare de 20 de ani au fost descoperite în timpul săpăturilor.
Cei doi s-au baricadat într-o cameră mică, dar au fost uciși de „tsunamiul” de cenușă vulcanică și gaze superfierbinți – numit flux piroclastic – care a devastat orașul.
„Acesta este un loc dramatic și tot ce găsești aici îți dezvăluie această dramă”, a spus Dr. Ludovica Alesse, care lucrează ca restaurator la Pompeii.
O treime din orașul antic încă se află îngropat sub roca vulcanică care a acoperit așezarea în timpul dezastrului, dar noile lucrări de excavație – cele mai ample din ultimii zeci de ani – oferă noi informații despre viața vechilor romani.
Un întreg ansamblu de structuri a fost dezgropat, în care au fost descoperite o spălătorie, o brutărie și o mare vilă privată. Se crede că toate clădirile erau deținute de o persoană foarte bogată – este posibil ca acesta să fi fost Aulus Rustius Verus, un politician influent din Pompeii.
Descoperirea termelor confirmă statutul înalt al proprietarului acestor clădiri, a spus Zuchtriegel. „Sunt doar câteva case care au un complex de băi private, așa că era ceva doar pentru cei mai bogați dintre bogați. Iar aceasta este uriașă – probabil, cel mai mare complex de băi dintr-o vilă privată din Pompeii.”
O sală uriașă de banchet cu pereți negri și picturi incredibile în care sunt descrise scene clasice a fost descoperită anul trecut în Pompeii. De asemenea, arheologii au dezgropat o cameră mai mică și mai intimă, pictată în albastru, unde locuitorii casei mergeau să se roage la zei.
Locuința era în mijlocul unor lucrări de renovare atunci când s-a declanșat dezastrul, întrucât au fost descoperite diverse unelte și materiale de construcții.
În camera albastră, o grămadă de scoici se găsește încă pe podea. Ele urmau să fie strivite și lipite pe pereți pentru a le da o strălucire iridescentă.
Lângă această încăpere superbă se află o cameră înghesuită aproape total lipsită de decorațiuni, unde arheologii au făcut o descoperire remarcabilă: rămășițele a doi locuitori din Pompeii care nu au reușit să scape din calea erupției.
Scheletul unei femei a fost descoperit întins pe un pat și ghemuit în poziția fetală. Trupul unui bărbat a fost descoperit în colțul camerei.
„Fluxul piroclastic al Vezuviului a venit de-a lungul străzii chiar în afara acestei camere și a provocat prăbușirea unui zid care practic l-a zdrobit mortal”, a explicat Dr. Sophie Hay, arheolog de la Pompeii.
„Femeia era încă în viață în timp ce el murea – imaginați-vă trauma – iar apoi această cameră s-a umplut cu restul fluxului piroclastic și așa a murit.”
Cei care au examinat scheletul bărbatului au descoperit că deși acestea era tânăr, oasele lui prezintă semne de uzură, ceea ce sugerează faptul că avea un statut inferior. Se poate ca bărbatul să fi fost chiar un sclav.
Femeia era mai bătrână, dar oasele și dinții ei aveau o condiție bună. „Ea probabil că era cineva mai important în societate. Se poate să fi fost soția proprietarului casei sau poate o asistentă care avea grijă de soția lui, nu știm sigur”, a spus Hay.
O serie de obiecte au fost găsite pe o masă cu blat de marmură din cameră: obiecte de sticlă, ulcioare de bronz și ceramică. Probabil că fuseseră aduse în camera unde cei doi s-au ascuns în speranța că vor fi protejați de erupția vulcanului.
Tânărul ținea în mâini niște chei, în timp ce femeia mai în vârstă avea la ea monede de aur și argint și bijuterii. Arheologii au mai găsit cercei de aur cu perle naturale, pandantive și pietre semi-prețioase elegant gravate.
„Când găsim astfel de obiecte, distanța dintre vremurile antice și cele moderne dispare”, a spus Russo. „Și putem atinge o mică bucată din viața acestor oameni care au murit în timpul erupției.”
Băile recent dezgropate, descrise de Hay drept o descoperire rară de genul celor care au loc doar o dată la 100 de ani, dezvăluie și o latură mai întunecată a vieții romanilor.
În spatele încăperii cu apă fierbinte se află camera cazanului. O conductă aducea apa din stradă, care apoi era încălzită într-un cazan de plumb pentru a fi folosită în sala cu apă fierbinte.
Robineții care controlează fluxul apei prin conducte arată atât de moderni încât ai zice că dacă i-ai învârti ar curge apa chiar și în zilele noastre.
Având un furnal dedesubt, temperatura din această încăpere trebuie să fi fost insuportabil de mare pentru sclavii care trebuiau să țină sistemul în funcțiune.
„Cel mai puternic lucru care a reieșit din aceste excavații a fost contrastul mare dintre viețile sclavilor și ale celor foarte, foarte bogați. Și aici îl vedem”, a spus Hay. „Un perete este tot ceea ce despărțea cele două lumi foarte diferite.”
Excavațiile vor mai dura doar câteva săptămâni, însă arheologii sunt siguri că vor mai urma și alte descoperiri. Momentan, un număr limitat de vizitatori au voie să acceseze situl arheologic încă activ, dar, într-un final, locul va fi complet deschis publicului.
„Fiecare zi este o surpriză”, a spus și Dr. Anna Onesti, directorul lucrărilor de excavare. „Este un moment magic pentru viața din Pompeii, iar aceste săpături ne oferă posibilitatea de a împărtăși asta cu publicul.”
Editor : Raul Nețoiu
