Profesorul de Științe Politice la Universitatea Oxford, a vorbit, joi, la Interviurile Digi24.ro, despre seriile de explozii din Liban. Acesta consideră că evenimentele pot fi doar începutul unei operațiuni mai ample pregătite de către Israel.
„Netanyahu vrea să se concentreze pe zona de nord unde Hezbollah bombardează în fiecare zi, încă de pe 8 octombrie anul trecut”, a declarat profesorul Corneliu Bjola, amintind că atacurile din această zonă a dus la un val de aproximativ 70.000 de refugiați israelieni.
„Premierul israelian spune că acest lucru trebuie încetat, iar, pe de altă parte, gruparea Hezbollah nu pare să cedeze. Israelul încearcă să forțeze acest lucru spunând că granița de unde au loc aceste operațiuni ar trebui schimbată. Ce înseamnă acest lucru? Nu poate să însemne decât o anumită escaladare, o posibilă atragere a Iranului în acest conflict, dar suntem încă departe, chiar dacă israelienii vorbeau astăzi despre încercări de asasinat de către Iran a lui Netanyahu, care au fost dejucate până în momentul de față. Dar situația continuă să fie foarte îngrijorătoare din perspectiva potențialului de escaladare”, a continuat profesorul.
Trei ipoteze după valul de explozii
Profesorul universitar a vorbit despre ipotezele care trebuie luate în calcul, după seria de explozii care au anihilat o parte importantă dintre luptătorii Hezbollah.
„Este vorba de o eventuală pregătire pentru o fază mult mai accentuată, după războiul purtat împotriva Hamas. De această dată, cu atenția focalizată pe nordul graniței. A doua ipoteză este că genul acesta de operațiune durează foarte mult, din punct de vedere al pregătirii și foarte puțin din punct de vedere al operaționalizării, pentru că orice fel de accident ar putea dezvălui toate operațiunile în curs de pregătire. S-a pus întrebarea, inclusiv, dacă nu cumva această operațiune a fost inițiată tocmai pentru că serviciile israeliene să fi înțeles că Hezbollah s-ar fi prins că urmează un atac. O a treia ipoteză este cea care privește procesul de negociere dintre Israel și Hamas. Acolo se discută inclusiv varianta ca liderul Hamas să fie trimis în exil, iar ostaticii israelieni să fie eliberați. Această ipoteză vizează capacitatea Hezbollah de a exercita presiuni în cadrul procesului de negociere”, a continuat profesorul de Științe Politice la Universitatea Oxford.
Întrebat despre o escaladare a confruntărilor din Orientul Mijlociu, profesorul a clarificat că este „este clar că acest lucru ar trebui să indice acestă fază”.
„Pagerele au explodat în Liban, au explodat și în Siria. Deci dacă corelăm aceste lucruri și cu încercarea de a elimina unii lideri iranieni, putem spune că Netanyahu, cel puțin, vede această situație ca pe o posibilitate de a administra o lovitură decisivă nu numai Hamas, dar și Hezbollah pentru că a lăsa Hezbollah întărit ar crea probleme de securitate pe viitor pentru Israel”, a continuat acesta.
Care poate fi, de fapt, scopul operațiunii
Profesorul a mai explicat și că „faptul că Israelul nu a intervenit până în momentul de față ridică niște semne de întrebare cu privire la scopul acestei operațiuni”.
„Dacă nu s-a intervenit militar, este posibil să vorbim despre presiunea pe care încearcă Israelul să o pună asupra negocierilor care vizează Fâșia Gaza. De asemenea, vorbim și despre posibilitatea pregătirii unei operațiuni militare”.
Întrebat despre riscul unei intervenții terestre, el nu a exclus acestă posibilitate. „Dar să ținem seama că ultima intervenție a Israelului în acea zonă a fost destul de dificilă și a condus la multe pierderi”, a subliniat Corneliu Bjola.
„Războiul din Gaza durează deja de un an, este și această suspiciune, cu aceste tensiuni care există. Cum poți să închei un armistițiu în Gaza și în același timp să continui războiul împotriva Hezbollah? Un armistițiu în Gaza ar presupune niște negocieri diplomatice extrem de dificile, ar presupune implicarea unor forțe din regiune și chiar a Statelor Unite ale Americii. În aceste condiții, o destabilizare a Libanului ar avea efecte extraordinare asupra țărilor vecine și a întregii regiuni. Iordania și Egiptul s-ar confrunta cu un flux de refugiați fără precedent. Vorbim și despre costuri economice exorbitante în punctul în care ne gândim la o intervenție terestră directă a Israelului în Liban”, a conchis profesorul.
