Economistul Ionuț Dumitru, consilier al premierului Ilie Bolojan, spune că România nu și-ar putea atinge țintele de deficit pentru anul viitor fără pachetul de măsuri fiscale care a trecut astăzi la Curtea Constituțională. El spune că majorarea taxelor pe proprietate, inclusă în acest pachet, era necesară, deoarece țările europene încasează, în medie, de trei ori mai mult decât România din impozitele locale. Pe de altă parte, avertizează el, e nevoie și de eficientizarea cheltuielilor publice.
„Dacă ne uităm la taxele pe proprietate, într-adevăr, creșterea e destul de semnificativă de la 1 ianuarie. Însă mai trebuie spus un lucru care e scăpat din vedere. În România noi încasăm astăzi din taxele pe proprietate circa 0,5% din PIB, față de o medie europeană care e în jur de 1,6% din PIB, cam de trei ori mai mare. Adică oricum ne uităm la cifre, acestea arată că din taxele pe proprietate, România încasează foarte puțin față de mediile europene. Și atunci o creștere probabil a impozitelor pe proprietate ar fi justificată, mai ales dacă ne uităm și la vecinii noștri din Polonia, Ungaria, de exemplu, sau cei din Europa Centrală și de Est, vedem taxe pe proprietate mult mai mari decât avem noi în momentul de față”, a spus Dumitru.
„N-am un calcul în momentul acesta, dar această decizie de a crește taxele pe proprietate era inclusă și în angajamentele pe care România și le asumase în PNRR. Dacă ne aducem aminte, o ajustare a sistemului de taxare a proprietății era prevăzută și în PNRR, dar face parte din programul de ajustare pe care România îl implementează pentru a putea reduce deficitul bugetar uriaș pe care îl avem, care, așa cum vedem cu toții, pune în continuare presiune foarte mare pe datoria publică care crește foarte repede. Probabil că depășim deja 60% din PIB de anul acesta”, a adăugat el.
El a amintit că, în conformitate cu legea responsabilității fiscale, trebuie luate măsuri pentru diferite praguri ale datoriei publice.
„Spre exemplu, la 60% trebuie înghețate și salariile și pensiile, lucru care se întâmplă, așa cum vedem. Intenția coaliției este de a îngheța salariile și pensiile și în 2026”, a explicat Dumitru.
El a spus că încă nu a fost luată o decizie în ceea ce privește salariul minim, în condițiile în care partidele din coaliție nu au căzut de acord pe această temă.
„În calitate de economist, ce pot să spun este că venim după o perioadă de ani de zile în care salariul minim a crescut foarte repede, perioadă în care și costurile companiilor au crescut foarte mult. În primul rând, dacă ne uităm la prețul la energie, care a crescut enorm de mult în ultimii ani, la care adăugăm și creșterea costurilor cu salariile, vedem o presiune uriașă pe costurile companiilor și, nu întâmplător, competitivitatea companiilor românești a scăzut foarte mult în ultimii ani. Aducem aminte că anul trecut, deși am avut un deficit bugetar uriaș, de peste 9% din PIB, am avut o creștere economică de doar 0,8%, deși am suprastimulat consumul, nu am avut ofertă, nu am avut producție internă, pentru că această producție internă este lipsită de competitivitate în fața importurilor.
Una din cauzele fundamentale pentru această lipsă de competitivitate sunt tocmai aceste costuri foarte mari pe care companiile în ultimii ani le-au avut cu energia și cu salariile, care au crescut foarte repede. În contextul acesta, să pui o povară suplimentară în momentul de față, printr-o creștere suplimentară a salariului minim, e probabil o decizie nu foarte înțeleaptă. Da, decizia se va lua în cadrul coaliției. Ca economist, o să vă spun că nu e un moment potrivit pentru a putea pentru a crește în în plus salariul minim, dat fiind această problemă uriașă de competitivitate”, a spus Dumitru.
Consilierul mai spune că e nevoie de o eficientizare a cheltuielilor publice.
„Dacă ne uităm pe buget, pe partea de venituri avem în principal o problemă de colectare, iar pe partea de cheltuieli avem o problemă de eficiență, problemă mai degrabă calitativă, de eficiență cheltuielii banilor publici. Deci, miza anilor următori este să facem aceste cheltuieli bugetare mai eficiente. Pe termen scurt însă, dat fiind că avem o problemă bugetară uriașă, trebuie să ținem pe loc factura de cheltuieli, pentru a putea permite și a facilita această ajustare bugetară de care avem nevoie, pentru că discutăm de o ajustare foarte mare pe care trebuie să o facem. De la peste 9% din PIB, să duci deficitul la 3% din PIB nu e un lucru deloc ușor, foarte complicat și atunci trebuie să ai și măsuri pe venituri – și aceste creșteri de taxe se încadrează în acest categorie, dar și pe partea de cheltuieli trebuie să depui eforturi, pentru a eficientiza factura de cheltuieli din general, salarii și tot ce înseamnă cheltuieli publice, pentru că nu se poate altfel”, a explicat Dumitru.
El a spus că, probabil, fără pachetul 2 de măsuri fiscale, care tocmai a trecut de Curtea Constituțională, probabil că România nu și-ar fi putut atinge ținta de deficit pe anul viitor.
„Dacă ne uităm la toate pachetele care s-au adoptat până acum, toate măsurile care au fost adoptate, ele aduc un impact bugetar de circa 3,6% din PIB în 2026, adică impactul este mai mult decât semnificativ, pentru că avem încă o dată o nevoie uriașă de ajustare bugetară. Când pleci de la aproape 10% din PIB deficit bugetar, orice măsură pe care o iei trebuie să aibă un impact semnificativ pentru a putea aduce deficit într-o zonă cât de cât mai sănătoasă”, a mai spus Dumitru.
Editor : M.B.
