După atacurile forțelor ruse de joi, în care au murit 11 persoane, președintele Volodimir Zelenski a cerut noi sancțiuni împotriva Rusiei și vrea ca aliații să furnizeze Ucrainei mai multe arme. AIEA face un apel pentru securitate, după ce au fost raportate explozii puternice în apropierea centralei nucleare Zaporojie, scrie The Guardian. Polonia a anunțat că ar vota pentru trimiterea de avioane de luptă în Ucraina. Premierul Ungariei a spus vineri că va respinge sancțiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei, dacă acestea afectează energia nucleară.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Rusia trimite trupe suplimentare pentru a bloca progresele armatei ucrainene
ACTUALIZARE 10:15 Oleskandr Musiyenko, șeful Centrului de Cercetare Militară și Strategică din Ucraina, spune că Rusia trimite mai multe întăriri pentru a bloca progresele ucrainene. „În mare parte trimit forțe de infanterie și artilerie în luptă, formate în principal din recruți. Dar nu au nivelul de sprijin de artilerie și tancuri pe care le-au avut la 24 februarie”, a declarat Musiyenko într-un interviu pentru televiziunea ucraineană.
„Au mai puține resurse. Ei se bazează pe superioritatea numerică a trupelor lor”, a precizat Musiyenko.
Reacția premierului australian după ce tatăl lui Novak Djokovic a fost filmat alături de suporteri pro-ruşi
ACTUALIZARE 10:05 Prim-ministrul australian Anthony Albanese a reiterat vineri sprijinul australian pentru Ucraina și a criticat susținătorii invaziei Rusiei după ce a apărut un videoclip în care tatăl lui Novak Djokovic poza la Australian Open cu fani ținând steaguri rusești, relatează Reuters.
„Voi sublinia acest aspect, că Australia este alături de poporul Ucrainei. Aceasta este poziția Australiei și Australia este fără echivoc în sprijinul nostru pentru statul de drept internațional”, a declarat Albanese într-o conferință de presă după ce un reporter a întrebat dacă tatăl lui Djokovic, Srdjan, ar trebui să fie deportat după ce a fost văzut făcând poze cu fani care țineau steaguri rusești.
„Nu dorim să vedem niciun sprijin acordat invaziei ruse a Ucrainei, care are un impact devastator asupra poporului Ucrainei”. Albanese nu a răspuns direct la întrebarea dacă Srdjan Djokovic ar trebui deportat.
Ungaria va respinge sancțiunile UE împotriva Rusiei asupra energiei nucleare
ACTUALIZARE 10:00 Ungaria va respinge orice sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei care afectează energia nucleară, a declarat vineri prim-ministrul Viktor Orban la postul de radio de stat, relatează Reuters.
Ucraina a cerut celor 27 de națiuni UE să includă compania de stat rusă de energie nucleară Rosatom în sancțiuni, dar Ungaria, care are o centrală nucleară construită în Rusia pe care intenționează să o extindă cu Rosatom, a blocat acest lucru.
Orban a reiterat într-un interviu că sancțiunile asupra energiei nucleare „trebuie în mod evident să fie supuse unui veto”. „Nu vom permite ca planul de includere a energiei nucleare în sancțiuni să fie implementat”, a spus premierul ungar. „Acest lucru este exclus.”
Zelenski cere noi sancțiuni împotriva Rusiei și mai multe arme după ultimele lovituri ale armatei ruse
ACTUALIZARE 08:30 După loviturile mortale de rachete de joi, președintele Zelenski a cerut noi sancțiuni împotriva Rusiei și vrea ca aliații să furnizeze Ucrainei mai multe arme.
„Această agresiune rusă poate și ar trebui oprită doar cu arme adecvate. Statul terorist nu va înțelege altceva. Arme pe câmpul de luptă. Arme care ne protejează cerul. Noi sancțiuni împotriva Rusiei, adică arme politice și economice. Și arme legale – trebuie să muncim și mai mult pentru a stabili un tribunal pentru crima de agresiune rusă împotriva Ucrainei”, a spus el în discursul de joi seara.
Ucraina a fost joi ţinta unor noi bombardamente grele din partea forţelor ruse, soldate cu cel puţin 11 morţi şi 11 răniţi, care au cauzat, de asemenea, pene de curent, transmite AFP.
În acest moment, „11 persoane au fost rănite şi, din păcate, alte 11 au murit”, a declarat purtătorul de cuvânt al serviciilor de salvare, Oleksandr Horuneji, potrivit căruia cele mai importante pagube s-au înregistrat în regiunea Kiev.
Un bilanţ local anterior menţiona un mort şi doi răniţi în capitală, potrivit primarului Vitali Kliciko. În discursul său zilnic, preşedintele Zelenski a recunoscut că „există restricţii de energie electrică în majoritatea regiunilor noastre”, dar a asigurat că se fac eforturi pentru a repara reţeaua cât mai curând posibil, scrie Agerpres.
Conform comandantului şef al forţelor armate, generalul Valeri Zalujnîi, Rusia a tras joi 55 de rachete, dintre care „47 au fost distruse, inclusiv 20” la periferia Kievului. De asemenea, au fost doborâte peste noapte 24 de drone Shahed.
Întreruperi de curent s-au produs la Kiev şi în alte regiuni, după ce câteva centrale energetice au fost „atinse”, Rusia încercând să provoace „un colaps sistemic” al reţelei naţionale de electricitate, a declarat ministrul Energiei, Gherman Galuşcenko.
În Odesa, în pofida „dificultăţilor”, curentul a fost restabilit la ora 13:00 GMT în „spitale” şi pentru „celelalte infrastructuri esenţiale ale oraşului”, a anunţat compania privată de electricitate DTEK.
Atacurile din apropierea oraş-port Odesa au avut loc cu puţin timp înainte sosirii, joi dimineaţa, a şefei diplomaţiei franceze, Catherine Colonna, pentru a discuta cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba.
După o serie de eşecuri militare la sol la sfârşitul verii şi toamna, Rusia a început în octombrie să atace în mod regulat transformatoarele şi centralele electrice ale Ucrainei, lăsând de fiecare dată milioane de civili în întuneric şi în frig.
Explozii în apropierea centralei Zaporojie. AIEA face apel la securitate după atacurile de joi
ACTUALIZARE 08:25 Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), care a vizitat Ucraina săptămâna trecută, a declarat că au fost raportate joi explozii puternice în apropierea centralei nucleare Zaporijie, ocupată de ruși din Ucraina, și a reînnoit apelurile pentru o zonă de securitate în jurul centralei, scrie The Guardian. „Opt detonări puternice au fost auzite ieri (joi – n.r.), în jurul orei locale 10:00, făcând să vibreze geamurile birourilor uzinei, iar astăzi se aud şi mai multe”, a afirmat într-un comunicat şeful AIEA.
Între timp, Renat Karcea, consilier al șefului Rosenergoatom, compania care operează centralele nucleare din Rusia, spune despre precizările AIEA că sunt nefondate. „Nu le pot califica decât ca pe o provocare. Înainte de a furniza astfel de informaţii trebuie să le verificaţi şi să stabiliţi dacă nu cumva acestea se bazează pe zvonuri”, a spus Karcea, citat de TASS.
„Pe de o parte, ei vor să arate că fac ceva util. Pe de alta, seamănă din nou îndoială în rândul opiniei publice occidentale că, într-un fel, Rusia nu este capabilă să asigure securitatea nucleară”, a afirmat consilierul Rosenergoatom, care în 2014 se prezenta drept expert în „problemele Abhaziei şi Caucazului de Nord”, potrivit site-ului independent rusesc Zona.Media.
Premierul Ucrainei Denys Shmyhal a declarat că atacurile Rusiei au vizat centralele energetice.
„Am ținut astăzi o întâlnire urgentă despre situația energetică – despre lipsurile care apar și lucrările de reparații după grevele teroriștilor. Echipele de reparații lucrează în acele șantiere”, a spus Zelenski joi.
Miniștrii francez și ucrainean de Externe s-au întâlnit adăpost din Odessa
ACTUALIZARE 08:20 Ministrul francez de Externe Catherine Colonna s-a întâlnit joi, la Odesa, cu omologul său ucrainean Dmitro Kuleba, informează dpa.
Cei doi au fost nevoiţi să se întâlnească într-un adăpost din oraşul-port de pe coasta ucraineană a Mării Negre din cauza sirenelor de raid aerian, a spus Kuleba. „Probabil pentru prima dată în istorie când miniştri de externe au convorbiri în subsolul unei Opere. Iar motivul a fost o altă sirenă de raid aerian din cauza ameninţării cu rachete ruseşti asupra Odesei”, a scris el pe Twitter.
„Din cauza unei rachete ruseşti am experimentat prima mea întâlnire diplomatică bilaterală într-un adăpost. Cafeaua a fost caldă, merci”, a scris Colonna pe Twitter, spunând ulterior că cei doi au vorbit despre „tot” în cadrul convorbirilor, notează Agerpres.
„Asistenţa noastră va continua în toate domeniile şi atât timp cât este necesar. Vă mulţumim pentru primirea călduroasă, atât timp cât este nevoie, vom #StandWithUkraine”.
Dmitri Kuleba a spus că aşteaptă cu nerăbdare să discute în continuare despre rolul Franţei în coaliţia internaţională privind tancurile, exporturile de cereale şi formula păcii.„Parteneriatul ucrainean-francez rămâne crucial pentru a pune capăt agresiunii ruse şi a restabili pacea”, a spus şeful diplomaţiei ucrainene.
Serghei Lavrov a făcut o vizită surpriză în Eritreea
ACTUALIZARE 08:00 Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a sosit joi în Eritreea pentru o vizită surpriză de o zi, a anunţat guvernul acestei ţări închise şi autoritare din Cornul Africii, care nu a condamnat invazia rusă în Ucraina, transmite AFP.
Vizita nu se afla pe agenda actualului turneu african al şefului diplomaţiei ruse, a doua pe continent în şase luni, în cadrul căruia s-a deplasat în Africa de Sud, Eswatini şi Angola.
Lavrov a discutat cu preşedintele Issaias Afeworki, care conduce cu o mână de fier una din cele mai închise ţări din lume, după independenţa sa faţă de Etiopia în 1993.
„Discuţiile s-au concentrat pe dinamica războiului din Ucraina şi pe consolidarea relaţiilor bilaterale în sectoarele energiei, mineritului, tehnologiei informaţiei, educaţiei şi sănătăţii”, a scris pe Twitter ministrul Informaţiei, Yemane Gebremeskel.
Eritreea este una din cele cinci ţări care au votat în martie 2022 împotriva rezoluţiei ONU de condamnare a invadării Ucrainei, alături de Rusia, Belarus, Siria şi Coreea de Nord, potrivit Agerpres.
Armata sa este, de asemenea, acuzată de numeroase abuzuri împotriva populaţiei civile în regiunea Tigray din nordul Etiopiei, unde a sprijinit armata etiopiană împotriva rebelilor din Tigray într-un conflict care a făcut numeroase victime, între noiembrie 2020 şi noiembrie 2022. Trupele, prezente în această regiune încă de la începutul războiului, au început să se retragă la sfârşitul săptămânii trecute, au anunţat Statele Unite şi guvernul etiopian.
Polonia anunță că ar fi de acord cu o inițiativă a NATO de a trimite avioane de luptă Ucrainei
ACTUALIZARE 07:30 Premierul Mateusz Morawiecki a declarat joi pentru postul francez LCI că guvernul polonez consideră că NATO ar trebui să fie mai îndrăzneaţă, iar dacă alianţa ar decide să trimită avioane de luptă Ucrainei, Varşovia ar vota în favoarea acestui lucru, informează dpa.
Premierul polonez a mai spus că susţinătorii Ucrainei, care a fost invadată de Rusia în urmă cu aproape un an, nu ar trebui să se teamă să trimită baterii de rachete şi de apărare aeriană pentru a fi dislocate pe întreg teritoriul Ucrainei şi nu doar în vest, la Kiev şi pe linia frontului.
Oficialul polonez nu a propus trimiterea de aeronave, spunând că aceasta ar trebui să fie o decizie a NATO, dar că ţara sa va sprijini o astfel de decizie.
La scurt timp după ce SUA şi Germania au decis miercuri să trimită tancuri sofisticate Ucrainei, preşedintele Volodimir Zelenski le-a mulţumit, dar a cerut apoi avioane de luptă, rachete cu rază lungă de acţiune şi mai multă artilerie, scrie Agerpres.
Polonia a exercitat deja presiuni considerabile asupra Germaniei în discuţia despre livrările tancurilor de luptă. Cancelarul german Olaf Scholz a exclus categoric livrarea de avioane de luptă sau chiar desfăşurarea de trupe terestre în Ucraina.
Noua platformă a donatorilor internaționali începe să coordoneze ajutorul pentru Ucraina
ACTUALIZARE 07:15 O platformă a donatorilor internaţionali destinată să ajute la coordonarea eforturilor de reparare şi redresare în Ucraina a fost lansată joi, informează dpa.
Potrivit Comisiei Europene, oficiali din Ucraina, UE, G7 şi instituţii financiare, precum Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială au participat la acest eveniment organizat prin videoconferinţă.
Intenţia platformei este aceea de a coordona mai bine, pe termen scurt şi lung, asistenţa destinată Ucrainei, cu accent pe reconstruirea infrastructurii distruse, scrie Agerpres.
Un alt obiectiv vizat este asigurarea corelării între reforme şi investiţii, potrivit preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o condiţie prealabilă pentru aderarea Ucrainei la UE, unul din obiectivele Kievului.
Până în prezent, UE, statele sale membre şi instituţiile financiare europene au acordat Ucrainei asistenţă în valoare de 49 de miliarde de euro.
Editor : Loredana Bancăș