În deșerturile aride ale Mexicului, viitorul tequilei depinde de liliecii care polenizează florile agavei, planta din care este produsă băutura. Pe măsură ce aceste specii se împuținează, scade și capacitatea agavelor de a se reproduce, punând în pericol o întreagă industrie. Pentru a opri declinul, cercetători și fermieri locali colaborează în proiecte prin care plantează mii de agave și protejează coloniile de lilieci, într-un efort comun de a salva biodiversitatea și producția tradițională de tequila.
Cum salvează liliecii băutura națională a Mexicului
În întinderea Deșertului Chihuahuan, din centrul Mexicului, se ascund peșteri reci și întunecate printre stâncile maronii. În interiorul lor, la sfârșitul primăverii, se adună mii de lilieci, majoritatea femele gestante, aflate la începutul unei călătorii de peste 1.600 de kilometri, din sudul Mexicului până în sud-vestul Statelor Unite, unde vor da naștere puilor. În fiecare noapte, zboară ore întregi în căutarea hranei, vizitând plantele pentru a se hrăni cu nectar și, în același timp, răspândind polenul, informează BBC.
Printre plantele lor preferate se numără florile galbene și pufoase ale agavei, care apar o singură dată în viața plantei, după mai multe decenii. Agava are o istorie îndelungată în cultura mexicană. Din ea se obțin diverse lucruri precum sirop, frânghii sau săpun, iar sucul plantei este ingredientul principal al uneia dintre cele mai cunoscute băuturi mexicane: tequila.
Agava sălbatică este însă tot mai rară. Un studiu realizat pe 168 de specii arată că 42 dintre ele sunt amenințate sau grav periclitate, iar asta înseamnă mai puțină hrană pentru liliecii care depind de florile lor și, la rândul lor, mai puțini lilieci înseamnă mai puțină polenizare a agavelor.
Pentru a opri acest cerc vicios, specialiștii colaborează cu comunitățile locale și plantează mii de agave, pentru a hrăni liliecii și a proteja viitorul producției de tequila.
O specie de liliac dependentă de agavă (Leptonycteris yerbabuenae) a avut o recuperare spectaculoasă în ultimele decenii: de la o mie de exemplare în 1988 la aproximativ 200.000 astăzi. Alte specii, însă, nu au fost la fel de norocoase. Populația speciei de liliac mare cu guler (Leptonycteris nivalis) a scăzut cu aproximativ 50% în ultimele două decenii și este considerată pe cale de dispariție. O altă specie, liliacul cu limbă lungă mexican (Choeronycteris mexicana), este aproape amenințată.
Biologul Marco Antonio Reyes Guerra, de la Universitatea Națională Autonomă din Mexic, coordonează proiectul „Bat Friendly”, care colaborează cu fermierii pentru a promova cultivarea agavelor în mod sustenabil, în beneficiul liliecilor. El explică faptul că multe dintre amenințările la adresa acestor animale sunt cauzate de activitatea umană.
„Dacă peșterile lor sunt deranjate, le vor părăsi și își vor pierde adăpostul. În plus, oamenii defrișează zone întinse de păduri uscate, unde trăiesc plantele de care liliecii depind pentru hrană”, a explicat el.
„Liliecii și agavele au evoluat împreună timp de milioane de ani”
Printre aceste plante se află agavele, dar și alte specii din care liliecii se hrănesc.
Cercetătorii de la organizația Bat Conservation International (BCI) încearcă să inverseze declinul acestor specii. Inițiativa de restaurare a agavei presupune plantarea și protejarea agavelor sălbatice de-a lungul „coridorului nectarului”, ruta urmată de lilieci în migrația lor.
„Totul a pornit de la ideea că, odată ce aceste specii migratoare părăsesc centrul Mexicului, depind în mare măsură de agave”, explică Ana Ibarra, biolog specializat în lilieci și director regional la BCI.
Agavele sălbatice se confruntă, la rândul lor, cu numeroase amenințări. Acestea sunt recoltate pentru fabricarea băuturilor alcoolice, sunt pășunate de vite, pierd teren în fața agriculturii și suferă din cauza secetei accentuate provocate de schimbările climatice. În plus, pe măsură ce numărul liliecilor scade, polenizarea lor devine tot mai rară. Agava depinde de lilieci pentru reproducere, la fel cum liliecii depind de agave pentru hrană.
„Liliecii și agavele au evoluat împreună timp de milioane de ani”, a menționat Reyes Guerra.
Cu limbile și boturile lor alungite, liliecii pot ajunge în florile conice ale agavei pentru a se hrăni, purtând polenul pe față și pe blană.
„Dacă liliecii ar dispărea, agavele probabil nu ar mai produce semințe, pentru că fiecare plantă înflorește și se reproduce o singură dată în viață”, a mai explicat el.
Fără intervenție și în contextul schimbărilor climatice, oamenii de știință estimează că până în 2050 speciile amenințate de lilieci vor avea cu 75% mai puțin acces la nectarul de agavă.
Pentru ca eforturile de conservare să funcționeze, agavele trebuie lăsate să crească până la maturitate și să înflorească, nu doar pentru lilieci, ci și pentru propria lor supraviețuire.
Fermierii care cultivă agavă pentru tequila taie adesea tulpina florii pentru a obține o „inimă” (piña) mai mare, ceea ce împiedică planta să se reproducă prin polenizare. În schimb, agava produce „pui”, clone genetice ale plantei-mamă. Acest lucru reduce diversitatea genetică, făcând specia mai vulnerabilă la secetă, boli și dăunători.
Fără lilieci, tequila ar dispărea
„Este un risc important pentru industria agavei și a mezcalului”, avertizează Reyes Guerra.
În cele din urmă, agava are nevoie de polenizare pentru a supraviețui ca specie.
„Fără lilieci, tequila și mezcalul nici nu ar exista”, a mai spus Reyes Guerra.
„Dacă oamenii vor să continue să bea tequila și mezcal, trebuie să ia în calcul rolul liliecilor și necesitatea conservării lor”, a adăugat el.
De la lansarea inițiativei de restaurare a agavei, în 2018, echipa și comunitățile locale au plantat peste 180.000 de agave native, iar alte 150.000 cresc din semințe în pepiniere din Texas, Arizona, New Mexico și din mai multe regiuni ale Mexicului.
Proiectul „Bat Friendly” al lui Reyes Guerra contribuie, de asemenea, la creșterea numărului de flori galbene de agavă în sud-vestul Mexicului. Fermierii implicați permit ca cel puțin 5% dintre plantele lor să ajungă la maturitate și să înflorească, pentru ca liliecii migratori să se poată hrăni. Băuturile produse în aceste ferme primesc eticheta „Bat Friendly”, iar până acum au fost realizate peste 300.000 de sticle de tequila și mezcal sustenabile.
Nu doar fermierii au un rol important. În Mexic, 53% din terenuri sunt deținute de comunități, ceea ce înseamnă că orice acțiune de conservare trebuie să implice populația locală.
„De la început, am înțeles că trebuie să lucrăm împreună cu comunitățile și să răspundem atât nevoilor oamenilor, cât și celor ale liliecilor”, explică Ibarra.
Primul pas a fost schimbarea percepției despre lilieci. Mulți localnici îi confundă cu liliecii vampiri, care pot transmite rabia, și, din teamă, au incendiat peșteri fără să știe ce specii trăiesc acolo.
Lissette Leyequien, directoarea ariei protejate Sierra La Mojonera, colaborează cu inițiativa de restaurare a agavei și lucrează cu localnicii pentru a le schimba atitudinea.
„În trecut, oamenii urau liliecii și îi omorau ori de câte ori îi vedeau”, a spus ea, adăugând: „Acum, după programele de educație organizate de BCI, îi protejează. Nu mai permit accesul în peșteri și aproape toți au ajuns să iubească liliecii. Au înțeles că aduc beneficii uriașe ecosistemului.”
Proiectul „Bat Friendly”
În prezent, șase colonii importante de lilieci cu bot lung mexican sunt protejate de comunitățile locale, iar programul educațional al inițiativei a ajuns la peste 1,5 milioane de oameni.
Reyes Guerra consideră că succesul începe de la nivel local.
„Nu poți face conservare fără implicarea oamenilor din zonă. Ei trebuie consultați, pentru că uneori dețin informații pe care noi, ca oameni de știință, nu le avem”, a spus acesta.
Recent, a fost ghidat de localnici către o peșteră greu accesibilă unde trăiesc cinci specii de lilieci, o descoperire extrem de rară.
Rezultatele eforturilor recente nu se vor vedea imediat, deoarece agavele au nevoie de timp pentru a se maturiza. Însă, datorită BCI și proiectului „Bat Friendly”, tot mai multe plante sunt lăsate să înflorească.
„Acum vezi tufe de agave înflorite în zone unde înainte nu mai rămăsese nimic”, a declarat Ibarra.
Cercetătorii au început deja să observe o creștere treptată a numărului de pui de lilieci.
„Nu e o explozie, dar e o creștere constantă”, a menționat Ibarra, adăugând că, „după ani de declin, simplul fapt că populația s-a stabilizat este o mare victorie.”
Leyequien a observat și ea schimbări vizibile în peisaj.
„Unde am plantat agave, terenul e mai verde și se vede mai multă faună, pentru că animalele au hrană și adăpost”, a spus ea.
Un coridor bogat în agave înflorite este încă departe de a fi realitate, dar specialiștii spun că acesta este doar primul pas.
„Problema e că liliecii nu se hrănesc doar cu agave. Dacă plantăm doar agave, nu va fi suficient”, a explicat Reyes Guerra, menționând că alte plante esențiale pentru ecosistem sunt arborii de ceiba, ipomoea și diverse specii de cactuși.
Restaurarea agavelor este, așadar, doar începutul reconstrucției unui ecosistem sănătos, în care pot prospera atât plantele, cât și liliecii.
„Grija față de lilieci este benefică pentru oameni și pentru mediu. Totul este interconectat”, spune Leyequien.
Editor : Ș.A.
