Generalul (r) Virgil Bălăceanu, care a reprezentat România la comandamentul NATO de la Bruxelles, avertizează că dacă partidele pro-europene vor continua disputele, aşa cum au făcut-o în campania electorală, peste patru ani s-ar putea ca „polul naţionalist” să câştige „toate majorităţile”. Gen. Bălăceanu consideră că la acest moment o coaliţie majoritară în Parlament, formată din partidele pro-europene, ar putea contracara eventuale propuneri anti-NATO, inclusiv în privinţa scutului antirachetă de la Deveselu, ale lui Călin Georgescu, dacă acesta ar deveni preşedinte.
„Preşedintele, deşi noi avem în România o republică semiprezidenţială, poate face mult, cu o condiţie: majoritate parlamentară. Fără această majoritate parlamentară, îi va fi imposibil să acţioneze în plan legislativ. Ori, inclusiv scutul de la Deveselu, inclusiv prezenţa trupelor aliate pe teritoriul României, inclusiv faptul că România e membru al NATO şi al Uniunii Europene, totul este consfinţit în acte normative. Ca atare, ar trebui ca Parlamentul să anuleze tot acest cadru legislativ şi să vină cu un nou cadru legislativ, prin care scutul de la Deveselu şi parteneriatul strategic cu SUA ar avea o altă formă, transformată nu numai în document diplomatic, dar şi în legislaţie naţională”, a declarat pentru News.ro generalul (r) Virgil Bălăceanu, cel care a reprezentat România la comandamentul NATO de la Bruxelles, în prezent, preşedintele Asociaţiei Ofiţerilor în Rezervă din România.
Potrivit generalului Bălăceanu, din perspectivă reală, lucrurile sunt destul de complicate pentru un preşedinte care ar lua asemenea decizii şi nu ar avea majoritatea în Parlament.
„Adică atât de complicate încât mi se par imposibile”, spune Virgil Bălăceanu.
Scenariul „României Sandwich”: președinte naționalist, majoritate parlamentară pro-UE
Generalul (r) Bălăceanu avertizează totuşi că, în condiţiile în care preşedintele ar avea majoritatea în Parlament, atunci lucrurile se pot desfăşura „într-un ritm chiar foarte mare, luând prin surprindere inclusiv NATO, inclusiv Uniunea Europeană”
„Ne-am dori, în condiţiile unui preşedinte naţionalist, el să aibă controlul parlamentar printr-o majoritate, să-i spunem, pro-europeană. Am avea o situaţie de tipul România Sandwich, adică preşedintele este naţionalist, Parlamentul este majoritar sau are o majoritate parlamentară pro-europeană, guvernul reprezintă orientarea pro-europeană şi va trebui ca preşedintele naţionalist să susţină, să aprobe propunerea de prim-ministru, să-l desemneze la propunerea majorităţii, să sperăm că într-o asemenea situaţie nu se intră într-o criză politică şi în al doilea rând opoziţia reprezentată de polul naţionalist. Deci ar fi o situaţie în care, din punct de vedere al legislaţiei, controlul ar aparţine unei majorităţi pro-europene, şi atunci ne-am aştepta mai puţin la nişte modificări care nu neapărat să scoată, dar să devieze România de pe drumul NATO şi al Uniunii Europene”, a declarat Bălăceanu pentru News.ro.
„Partidele pro-europene au nevoie de resetare”
Generalul (r) consideră că, în afară de asta, Parlamentul mai are şi alte probleme pe care va trebui să le rezolve, de la problematica legată de tipul de proprietate, la cea legată de Codul Fiscal, de companiile multinaţionale, problema proprietăţii private, problema „re-naţionalizării”, „toate aceste proiecte pe care şi le propune, în eventualitatea că ajunge preşedinte domnul Georgescu, ar presupune această majoritate parlamentară”.
„Dacă vom discuta de o majoritate parlamentară largă sau chiar de o majoritate parlamentară a partidelor pro-europene, atunci mi-este greu să cred că vom avea o legislaţie care să nu aibă continuitate şi chiar să consolideze poziţia pe care România o are în NATO şi în Uniunea Europeană”, a afirmat generalul Bălăceanu.
La întrebarea dacă situaţia actuală ar putea coaliza şi responsabiliza partidele politice pro-europene, inclusiv PSD, generalul Bălăceanu a răspuns că aceste partide au nevoie de o „resetare”.
„Partidele, să le spunem pro-europene, au nevoie de resetare. Faţă de ele, în general, votanţii şi nu neapărat votanţii, chiar populaţia României, nu mai manifestă un grad ridicat de încredere. O primă resetare ar fi depăşirea luptei politice, de cele mai multe ori ineficiente, o luptă dusă către o exacerbare care creează această lehamite faţă de politică, la o înţelegere într-o situaţie mai critică a României, demonstrând în felul acesta că se depăşesc şi orgoliile legate de poziţia preşedinţilor şi a liderilor cei mai importanţi, dar şi partea legată de interesele de partid. Într-adevăr, s-ar vedea că peste toate ar fi interesul naţional”, explică generalul Bălăceanu.
Potrivit acestuia, dacă liderii acestor partide reuşesc să ajungă la o înţelegere pentru un guvern majoritar, cu o largă majoritate parlamentară, însemnând toate partidele pro-europene, atunci acesta poate fi socotit „un prim pas”.
„Al doilea pas, vom vedea dacă un guvern care vine numit, desemnat de către o majoritate cu o prezenţă largă în Parlament va avea stabilitate sau nu, pentru că şi la lucrul acesta trebuie să ne gândim. Dacă acest lucru se va întâmpla, atunci vom reuşi să controlăm naţionalismul, care este o realitate în România, nu trebuie să ne fie teamă, nici să fim vehement împotriva lui, însă se va reuşi un control al naţionalismului, ducându-l spre o direcţie moderată. Altcumva, dacă vom asista din nou la acest război steril între partide, aşa cum s-a întâmplat pe timpul campaniei electorale, înainte de turul întâi, în mod sigur la următoarele alegeri, patru ani parlamentare, cinci ani preşedintele, s-ar putea ca polul naţionalist să câştige toate majorităţile”, a conchis generalul (r) Virgil Bălăceanu.
Editor : M.L.
