Donald Trump este ales președinte al Statelor Unite după ce a criticat un război pe care țara sa îl purta în străinătate și a cerut încetarea acestuia. El negociază un acord cu un adversar al Statelor Unite sub sancțiuni severe, excluzând un aliat de la negocierile de pace din propria țară. Înțelegerea dezastruoasă prioritizează încheierea rapidă a conflictului în detrimentul susținerii aliaților SUA sau a stabilității pe termen lung în regiune.
„Dacă vă sună cunoscut, înseamnă că este ceea ce s-a întâmplat în Afganistan în timpul primului mandat al lui Trump și ceea ce ucrainenii și partenerii lor se tem că li se poate întâmpla acum”, comentează analistul de la Kyiv Independent.
Similitudini cu Afganistanul
Când Trump a început să promită în campania electorală că va pune capăt războiului din Ucraina, deputatul britanic Mike Martin a văzut „o mulțime de similitudini” cu modul în care Trump a pus capăt războiului din Afganistan.
„Înțelegerea nu a fost o înțelegere, a fost o capitulare”, a declarat Martin, care a servit în Afganistan și a scris An Intimate War, o carte despre conflict. „Și asta este ceea ce Trump încearcă să creeze aici (în Ucraina)”.
În februarie 2020, echipa lui Trump a semnat un acord cu talibanii, punând capăt celor două decenii de implicare a Statelor Unite în războiul din Afganistan. Guvernul afgan de la acea vreme – un partener al SUA – a fost exclus din negocieri.
Retragerea ulterioară a trupelor americane, în ciuda nerespectării de către talibani a părții lor din acord, a fost un factor-cheie în preluarea șocantă a Kabulului de către talibani în 2021.
Citește și
Istoria ascunsă a primei călătorii a lui Donald Trump la Moscova. Cum recruta KGB tineri dornici de afirmare, bani și cariere politice
Negocieri cu Rusia
De la preluarea mandatului, Trump și echipa sa au alarmat oficialii ucraineni cu poziția lor de negociere față de Rusia. Imediat, oficialii au părut să submineze pârghiile de negociere ale Ucrainei spunând că aderarea la NATO nu este o opțiune și că restabilirea frontierelor Ucrainei este „un obiectiv nerealist”.
O evoluție deosebit de îngrijorătoare a fost întâlnirea din februarie din Arabia Saudită dintre oficiali americani și ruși, la care Ucraina și Europa nu au fost invitate. La începutul acestei săptămâni, Trump a declarat că „nu era important” ca Zelenski să fie prezent în timpul negocierilor.
Desigur, Statele Unite au avut trupe desfășurate în Afganistan timp de două decenii, luptând împotriva unei insurecții talibane alături de trupele armatei afgane, în timp ce Ucraina luptă împotriva unei invazii terestre a unei națiuni suverane, fără nicio cizmă americană pe teren. Acordul cu talibanii s-a axat, de asemenea, pe încetarea implicării SUA, nu pe întregul conflict.
Cu toate acestea, acordul SUA semnat cu talibanii la Doha a fost un alt acord de pace negociat de Trump și este instructiv în ceea ce privește modul în care retorica sa izolaționistă este pusă în practică. Mulți experți văd paralele clare cu modul în care se desfășoară astăzi negocierile de pace.
Lecția pentru ucraineni, avertizează Martin, este clară: „Nu vă bazați pe America. Găsiți alți aliați”.
Aceeași carte de joc
Trump a denunțat implicarea SUA în Afganistan pe rețelele de socializare și a cerut o retragere încă din 2011. În momentul în care Trump a ajuns la Casa Albă, în 2017, aproape 2.400 de americani muriseră servind în Afganistan de la invazia inițială din 2001.
Trump și-a început eforturile de a negocia direct cu talibanii în 2018 și l-a numit pe Zalmay Khalilzad în funcția de consilier special însărcinat cu facilitarea discuțiilor. Întâlnindu-se în Qatar, Khalilzad și reprezentanții talibanilor au deschis negocierile de pace, deși au exclus guvernul afgan la cererea talibanilor.
„Guvernul afgan a fost complet exclus. Au fost excluși”, a declarat Tim Willasey-Wilsey, profesor invitat la War Studies la King’s College și fost diplomat britanic. „Aceasta este aceeași carte de joc (în Ucraina). Zelenski este eliminat și Europa este eliminată”.
John Bolton, consilierul pe probleme de securitate națională al lui Trump la momentul încheierii acordului de la Doha, a fost, de asemenea, exclus din discuțiile din Afganistan după ce Trump și-a dat seama că Bolton nu susținea planurile sale de retragere rapidă în detrimentul stabilității.
Acest precedent nu este de bun augur pentru cei care speră că oficialii americani care se opun Rusiei, precum secretarul de stat Marco Rubio, l-ar putea determina pe Trump să nu se alieze cu Moscova, a adăugat Willasey-Wilsey.
Deja, Keith Kellogg, actualul trimis special al lui Trump pentru Rusia și Ucraina, a fost absent de la recentele discuții dintre SUA și Rusia din Arabia Saudită. Nu a existat nicio indicație din partea administrației Trump că acesta va participa la rundele viitoare, iar unii experți susțin că el este marginalizat în mod activ din cauza poziției sale relativ pro-Ucraina.
„Avem o memorie atât de scurtă”
În februarie 2020, în timpul președinției anterioare a lui Trump, talibanii au semnat un acord cu Statele Unite în Doha, Qatar. Statele Unite au promis să își retragă trupele în termen de 14 luni și au semnalat că vor ridica sancțiunile economice, în timp ce talibanii au fost de acord să nu atace trupele americane, să deschidă în cele din urmă discuții cu guvernul afgan și să împiedice grupurile teroriste să opereze pe teritoriul controlat de talibani.
Acordul semnat la Doha conținea înțelegeri secrete care nu au fost făcute publice, lăsându-l pe președintele afgan Ashraf Ghani confuz cu privire la ce anume i-a promis președintele SUA dușmanului său.
Între timp, talibanii și-au încălcat promisiunile aproape imediat. Au intensificat atacurile violente și au menținut legăturile cu grupuri teroriste.
În loc să îi tragă la răspundere pe talibani, administrația Trump a continuat cu promisiunea de retragere a trupelor.
„Este foarte ușor să spui că (cele două războaie) nu sunt similare. Desigur, este foarte ușor să faci distincții. Dar în ceea ce privește comportamentul general al lui Trump față de negocieri, cred că este foarte instructiv”, a spus Willasey-Wilsey.
„Tot ce a vrut Trump a fost să spună: ‘Am ieșit din Afganistan’. Detaliile nu prea contau”, a spus Willasey-Wilsey, calificând tactica sa de negociere drept «un dezastru total».
„Avem amintiri atât de scurte. A fost doar acum patru ani. Dar ar fi trebuit să ne amintim cum operează acest om”, a adăugat el. „Este un fel de condamnare a noastră, a tuturor, că nu am fost cu adevărat pregătiți”.
„Dacă Putin renunță, ce poți face?”
Succesorul lui Trump, Joe Biden, a moștenit acordul de la Doha și a decis să meargă până la capăt cu angajamentul SUA.
La câteva săptămâni după anunțul lui Biden din aprilie 2021 că războiul din Afganistan se va încheia și că o retragere completă era pe cale să aibă loc, violența a crescut și talibanii au început să cucerească rapid porțiuni uriașe de teren – culminând cu o evacuare mortală și haotică a peste o sută de mii de persoane de pe principalul aeroport din Kabul.
Retragerea prost planificată a rămas o pată pe moștenirea lui Joe Biden, însă mulți în SUA și în străinătate au uitat rolul priorităților de negociere ale lui Trump în pregătirea terenului pentru unul dintre cele mai grave eșecuri ale politicii externe a Washingtonului din istoria recentă.
Mulți membri ai administrației Trump s-au distanțat de acord în urma acestuia, iar criticii au considerat că a fost o capitulare efectivă.
În cazul în care acordul cu Ucraina se va destrăma în mod similar, Trump ar putea încerca din nou să dea vina pe altcineva decât pe el însuși, a declarat Willasey-Wilsey: „Dacă lucrurile vor merge îngrozitor de prost peste doi sau trei ani, pentru că Putin va porni din nou, și dacă garanțiile sunt fără speranță, ceea ce va fi, va da vina pe Biden, va da vina pe europeni”.
Trump i-a învinuit pe Biden și pe fostul vicepreședinte Kamala Harris pentru „umilința din Afganistan” încă de anul trecut. Cu toate acestea, o revizuire condusă de Consiliul Național de Securitate al SUA a constatat că acțiunile lui Biden au fost constrânse de acordul de la Doha și a dat vina pe Trump.
Un acord viciat
„Acordul (din Afganistan) în sine a fost extrem de viciat”, a declarat Philippe Lefevre, director asociat al Centrului pentru Marea Britanie și Europa al Universității Surrey. „A dat totul talibanilor, fără niciun răspuns real în schimb. Talibanii au renunțat imediat la acord. Nu a existat nicio capacitate sau mecanism pentru SUA sau forțele NATO din Afganistan de a-i trage la răspundere”.
„Aceeași teamă există și aici” în Ucraina, a adăugat Lefevre, ”că îi veți oferi lui Putin tot ce dorește. El poate promite orice. Dar dacă se dezice – și eu cred că vrea să se dezică – ce poți face?”
Atât talibanii, cât și Putin au un palmares de încălcări ale drepturilor omului, a remarcat Lefevre, și și-au subminat credibilitatea în timpul negocierilor. Invazia la scară largă a Rusiei din 2022, de exemplu, a fost o încălcare flagrantă a Acordurilor de la Minsk semnate în 2014 și 2015, după ofensivele militare ruse în Donbas, Ucraina.
În cadrul negocierilor sale, Zelenski a încercat să se protejeze împotriva potențialelor încălcări ale unui viitor acord, susținând că orice încetare a focului trebuie să fie însoțită de garanții de securitate. Zelenski a furnizat recent oficialilor americani o listă cu mai mult de două duzini de cazuri în care, în opinia sa, Rusia a încălcat încetările de foc negociate între 2014 și 2022.
Chiar și Khalilzad, care a negociat la Doha acordul care a dus la prăbușirea Afganistanului, a intervenit în această problemă. Într-o postare pe X la 18 februarie, Khalilzad a scris că „garanții de securitate credibile pentru a descuraja viitoarele invazii rusești” și „o forță de menținere a păcii” sunt necesare pentru a pune capăt permanent războiului din Ucraina, probabil bazându-se pe experiența sa cu Afganistanul.
„Europenii trebuie să fie mult mai pregătiți să meargă singuri”
Zelenski a susținut că Ucraina nu va accepta niciun acord negociat fără participarea sa. Și, din moment ce Trump urmărește încetarea luptelor care implică forțele lui Zelenski – mai degrabă decât doar o retragere a trupelor americane – implicarea lui Zelenski nu poate fi ignorată la fel de ușor ca în Afganistan.În orice caz, oficialii lui Trump au arătat clar că doresc un acord rapid și au sugerat că unul este deja „aproape”. Un secretar de presă al administrației a declarat că acesta ar putea ajunge chiar săptămâna aceasta, în timp ce Moscova a declarat că este deschisă la o încetare a focului doar dacă acordul „convine” Rusiei.
Speranțe pentru Kiev
Una dintre cele mai mari diferențe dintre Afganistan și Ucraina poate fi, de asemenea, una dintre cele mai mari speranțe pentru Kiev de a evita repetarea greșelilor din Kabul, potrivit lui Lefevre: rolul altor țări europene.
„Europa are o capacitate mult mai mare de a gestiona această retragere, are un interes mult mai mare în a sprijini cu succes Ucraina în timpul acestei potențiale retrageri și ar putea și ar trebui să ajute Ucraina să respingă unele dintre cele mai rele aspecte ale negocierilor”, a declarat Lefevre.
Printre cele mai grave aspecte, a spus el, se numără discuția privind transferul drepturilor minerale și al resurselor naturale ucrainene către SUA, care este „în mod clar unilaterală”.
SUA ar fi exercitat presiuni asupra Ucrainei pentru ca aceasta să renunțe la 500 de miliarde de dolari din resursele sale naturale, ca răsplată pentru ajutorul american acordat Ucrainei, care a fost acordat fără a se aștepta la o rambursare.
Zelenski a refuzat până acum, menționând că acordul propus nu oferă nicio garanție de securitate și depășește cu mult cele 100 de miliarde de dolari oferite de SUA.
Kellogg a declarat că Europa nu va fi inclusă direct în negocierile de pace, însă interesele sale vor fi luate în considerare.
Până în prezent, Europa a solicitat în mod vocal includerea Ucrainei și a sa în negocierile de pace, continuă să ofere ajutor și se pare că pregătește un plan pentru a trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina.
„O retragere ca în Afganistan este posibilă, dar depinde de europeni să se asigure că finalul va fi altul”, a declarat Lefevre. „Europenii trebuie să fie mult mai pregătiți să meargă singuri. Noi nu am fost pregătiți să mergem singuri în Kabul”.
Citește și
Mărturiile unui ucrainean, 801 zile prizonier la ruși, timp în care a slăbit 50 kg. „Bătaia și tortura au durat până în ultima zi”
Europa s-ar putea confrunta cu un val de atacuri sinucigașe, după modelul celor jihadiste. Care sunt cele mai probabile ținte
Editor : S.S.
