Infarctul miocardic acut sau atacul de cord apare în momentul în care una sau mai multe dintre arterele care alimentează inima cu sânge sunt blocate. Afecțiunea este o urgență medicală, care trebuie tratată imediat, altfel prezintă un risc letal. Stresul, consumul de alcool, dar și sedentarismul, reprezintă un factor de risc pentru atacul de cord.
Dacă simptomele persistă mai mult de 15 minute, acestea pot fi semne de alarmă și este indicat consultul cardiologic. Infarctul miocardic poate duce la complicații severe și poate interveni decesul în rândul pacientului.
Ce este un infarct miocardic
Infractul miocardic rezultă în urma astupării (ocluziei) cu un cheag de sânge (tromb) a uneia dintre arterele coronare. Porțiunea de miocard (mușchiul inimii constituit din fibre musculare striate) care era alimentată cu sânge de către artera blocată nu mai primește sânge oxigenat, iar asta poate duce la necroza miocardică.
În mod normal, necroza (suferința) nu se produce imediat după ocluzie, ci începe să se manifeste la un interval de aproximativ 20 de minute după ce artera a fost blocată, în centrul zonei care nu mai este alimentată cu sânge. Ulterior, întreaga zonă ajunge să fie necrozată cam în 4-6 ore.
Dacă cheagul de sânge (trombul) este înlăturat în primele ore după atacul de cord, atunci fluxul de sânge prin această arteră este reluat, miocardul este irigat din nou (reperfuzie miocardică în termeni medicali). Din acest motiv, orice pacient care suferă de infarct mocardic trebuie să ajungă la spital imediat, sau în cel mai scurt timp, pentru a se putea efectua reperfuzia miocardică.
Care sunt semnele și cum recunoști un infarct miocardic
Simptomele unui atact de cord pot să difere de la o persoană la alta, la fel și severitatea simptomelor, însă printre cele mai comune semne aminim:
- Senzație de presiune, de apăsare în piept;
- Dificultăți de resprație;
- Durere toracică recurentă;
- Durere la nivelul brațelor care se poate răspândi spre gât, maxilar sau spate;
- Dureri abdominale, greață, indigestie, arsuri la stomac;
- Transpirație rece, amețeală;
- Oboseală accentuată, stări de anxietate;
- Pierderea cunoștinței, tuse.
Unele atacuri de cord pot apărea brusc, însă sunt și cazuri când pot apărea semne ale infarctului cu câteva ore, zile sau chiar săptămâni în avans.
Factorii de risc care pot duce la infarctul miocardic
„În ultimii ani, infarctul miocardic și stopul cardiac a început să afecteze din ce în ce mai mulți oameni tineri, persoane cu vârste chiar și de 30 de ani, maxim 40 de ani. Sunt multe cauze care pot duce la infarctul miocardic și, pe lângă cele deja cunoscute, oamenii trebuie să știe că inclusiv problemele dentare, gingivale, abcesele și infecțiile din cavitatea orală reprezintă surse continue de microbi și toxine care intră în circulația sanguină și pot ajunge în arterele coronare ale inimii.
Acolo, aceste toxine, atacă endoteliul (stratul intern al vaselor de sânge), produc stres oxidativ, radicali liberi și consumă mulți antioxidanți, accentuând procesul de ateroscleroză.
De asemenea, factorii de risc care pot conduce la infractul miocardic sunt și: fumatul, obezitatea și sedentarismul, tensiunea arterială crescută, nivelul ridicat de colesterol sau trigliceridce.
Bolile cardiovasculare cuprind o serie de afecțiuni care influențează inima sau vasele sangvine care hrănesc celulele din întregul corp. Stresul cronic poate declanșa fibrilația atrială, contracțiile ventrivulare premature și alte aritmii (ritmuri anormale ale inimii). Toate acestea pot reprezenta factori de risc atunci când vorbim despre un infarct miocardic”, a declarat pentru Digi24 Cezar Amititeloaie, medic specialist Cardiolog.
Istoricul familial, dacă au existat cazuri în familie când frați, părinți sau bunici au suferit atacuri de inimă timpurii, afecțiuni autoimune precum artrita reumatoidă sau lupusul, sunt tot factori de risc care pot crește, în timp, riscul apariției unui infarct. De asemenea, consumul de droguri (cocaina sau amfetaminele) poate declanșa un spasm al arterelor coronare, care pot conduce la apariția unui infarct.
Printre analizele recomandate de medicul specialist cardiolog, pentru diagnosticarea unui atac de cord, poate fi nevoie de:
- Electrocardiograma (ECG) – investigație care înregistrează activitatea electrică a inimii printr-o serie de electrozi fixați pe piele. Dacă mușchiul inimii nu este alimentat corespunzător cu sânge, atunci nu efectuează implusuri electrice normale, iar ECG-ul poate indica dacă pacientul a suferit ori nu un atac de cord.
- Ergometria – electrocardiogramă în condții de efort (EKG). Testul de stres evaluează modul în care inima și vasele de sânge reacționează la efort;
- Ecocardiografia – evaluează funcția inimii în scop prognostic;
- Analize de sânge pentru a identifica proteine cardiace;
- Radiografie cardiacă;
- RMN – cardiac.
Ce tratament necesită un atac de cord
Tratamentul, în cazul unui atac de cord, necesită consult medical imediat, chiar de la primele ore de la incident și poate consta în intervenții chirurgicale, chirurgie cardiacă, dar și în intervenții precum:
- Angioplastie – intervenție minim invazivă care se utilizează pentru a debloca arterele care alimentează inima cu sânge;
- Stent – medicul chirurg poate plasa la locul blocajului un stent, pentru a împiedica artera să se închidă;
- Grefă de bypass coronariană – o modalitate de reorganizare a venelor și arterelor, astfel încât sângele să poată curge în jurul blocajului.
Cum putem preveni un infarct miocardic
„Printr-o dietă alimentară echilibrată, care să conțină alimente bogate în nutrienți. Menținerea unei greutăți corporale optime, gestionarea hipertensiunii arteriale și a nivelului de colesterol. Renunțarea sau limitarea consumului de alcool și fumat. Evitarea stresului și efectuarea regulată de controale medicale.
Grăsimile care sunt nocive pentru organism și care ar trebui evitate sunt uleiurile industriale, mai ales dacă sunt preparate termic, mai exact prăjelile, dar și grăsimile trans, hidrogenate, cum ar fi margarina. În schimul acestor uleiuri, poate fi folosit uleiul de cocos, care conține mai multe grăsimi saturate ce sunt mai rezistente la temperaturi înalte”, a mai precizat Medicul Cardiolog.
