Lumea artei este uimită de jaful de la Muzeul Drents din Assen, Olanda, căruia i-au căzut victimă obiecte din tezaurul României. Furtul bizar de artă din patrimoniul românesc creează o mare îngrijorare în rândul altor muzee olandeze, care îl consideră un atac asupra „întregii societăți”, scrie cotidianul olandez De Telegraaf. „Nu doriți să turnăm muzeele în beton armat”, se întreabă, retoric, specialiștii din domeniu.
Poate un muzeu să existe în continuare într-o clădire „normală”? Această întrebare a fost ridicată la mai multe discuții ale reprezentanților muzeelor luni dimineață, după dezastrul din weekend de la Assen. Obiectele jefuite, se știe, făceau parte dintr-o expoziție majoră de arheologie la Muzeul Drents despre imperiul antic al Daciei din România de astăzi.
„Coșmarul oricărui muzeu”
„Ceea ce s-a întâmplat la Assen este coșmarul oricărui muzeu”, spune indignat Benno Tempel, directorul muzeului Kröller-Müller din Otterlo. „Nu doar pentru că dispare ceva de valoare, ci și pentru că impactul este enorm. A fost furat ceva care aparține unei societăți. În acest caz, o comoară națională a României. Cred că este îngrozitor. Fiecare muzeu simte durerea. Muzeele sunt instituții publice de artă care sunt acolo pentru societate. Colecțiile nu sunt ale noastre, ci pentru oameni. Un muzeu aduce vitalitate unui oraș sau unui sat. Assen fără un muzeu Drents nu mai este Assen. Doar un oraș plictisitor în care nu te duci pur și simplu. Un astfel de muzeu este important pentru societate, deoarece ne face să ne gândim la istorie. De aceea, acest lucru se simte ca un atac nu doar asupra lumii artei, ci asupra societății în ansamblu”.
Directorul spune că se confruntă cu întrebarea dacă un muzeu cu astfel de comori poate exista doar ca buncăr în viitor. Această îngrijorare este răspândită și printre colegii săi. Wim Pijbes, fost director al Rijksmuseum și în prezent director al fundației Droom en Daad, vorbește despre o zi tristă pentru artă. „Muzeele se confruntă cu dilema de nerezolvat de a fi în același timp Fort Knox și o clădire deschisă și accesibilă, unde toată lumea se simte binevenită. Acesta este un puzzle dificil. Nu vrem să turnăm muzeele în beton armat, nu?”.
Curatorul independent Ralph Keuning adaugă: „Arta este importantă. Nu este doar frumoasă la vedere, ci creează și înțelegere și apreciere între oameni și culturi. Arta are valoare atunci când este văzută, iar muzeele sunt locul perfect pentru asta. Ea vine cu un risc. Poate fi furată, iar muzeele fac tot ce le stă în putință pentru a preveni acest lucru. Dar, dacă consecința este să blochezi arta, aceasta nu mai are nicio funcție. Arta este vulnerabilă, dar ar trebui să fie întotdeauna vizibilă pentru toată lumea.”
„Costuri foarte mari”
„Dacă lumea muzeelor trebuie să se pregătească pentru spargeri cu explozibili, atunci nu am terminat încă”, susține Sjarel Ex, fostul director al Muzeului Boijmans van Beuningen. „Securitatea va trebui atunci să fie consolidată considerabil. Și un număr mare de muzee, în special cele mici, se vor confrunta cu costuri foarte mari. La Rijksmuseum, un hoț are puține șanse, trebuie să aduci acolo o jumătate de armată dacă vrei să intri. Dar asta nu se întâmplă peste tot”.
Potrivit lui Ex, totul începe cu arhitectura. „Arhitecții care proiectează clădirile muzeelor trebuie să gândească ca în Evul Mediu. Castelul cu cele mai multe șanțuri, bastioane, donjonuri și cel mai mare câmp de foc rămânea în picioare cel mai mult timp. Muzeele ar trebui, de asemenea, să pună diverse cochilii pentru a încetini potențialii spărgători.”
Jop Ubbens, fost director al casei de licitații Christie’s, a experimentat îndeaproape ce efect are un jaf asupra unui muzeu. „Fac parte din consiliul de supraveghere al Muzeului Singer din Laren. Când a fost furat acolo Van Gogh, pe care îl împrumutasem de la Muzeul Groninger, impactul a fost enorm. Emoțional, dar și practic. Un astfel de furt este o palmă peste față, dă un sentiment de nesiguranță paranoică. La fel ca atunci când îți este spartă locuința”.
„Muzeul din Assen este unul profesionist, cu ani de experiență”
„Singerul era bine securizat. Dar, ca organizație, treci imediat din nou prin întreaga procedură cu specialiști și asigurători. Înainte de a împrumuta proprietățile unui muzeu, creditorii au adesea pretenții mari. Adesea sunt implicate contracte măricele. Deși uneori se poate face și pe baza bunei-credințe. Aceasta variază în funcție de situație.”
„Habar nu am cum a fost aranjat acest lucru în Assen. Dar este un muzeu profesionist care are ani de experiență în organizarea de expoziții publice mari, cu multe împrumuturi scumpe, străine. Dar poți să ai afacerile în ordine cât vrei, dacă cineva vrea să intre, va intra. Ați văzut acest lucru și la Tefaf, unde paznicii sunt numeroși. În plină zi, hoți îmbrăcați în costume Peaky Blinders au spart vitrine și au furat bijuterii în valoare de milioane de euro. Din păcate, nu prea poți face nimic în această privință.”
De Telegraaf mai scrie că Muzeul Drents își va deschide din nou porțile pentru public vineri, prima dată după furtul de artă. Până atunci, lucrările la anchetă vor continua la fața locului. Au loc în paralel și lucrări de restaurare și se pregătește o nouă expoziție, se arată într-un comunicat al muzeului.
Polițiștii au refăcut traseul hoților, ca parte din ancheta referitoare la jaful comis sâmbătă la Muzeul Drents. Este o misiune contracronometru, cu participarea unor ofițeri de poliție din Olanda, Germania și România.
Polițiștii olandezi care investighează jaful de la Muzeul Drents au găsit luni un baros aruncat în apa unui canal din spatele clădirii muzeului, potrivit publicației regionale olandeze noordernieuws.nl care a dat publicității mai multe imagini.
Barosul, despre care se crede că a fost folosit în jaful de artă de sâmbătă, a fost găsit luni după-amiază. Mai mulți ofițeri de poliție au fost prezenți la fața locului, unul dintre ei intrând în canalul plin cu apă pentru a cerceta fundul apei cu un baston.
Locul în care a fost găsit barosul se află în partea din spate a Muzeului Drents. Potrivit poliției, barosul a fost „posibil” folosit la spargere. „Vom efectua o investigație detaliată a urmelor”, a declarat poliția.
Informație de ultimă oră, de la Muzeul Național de Istorie a României, postată în pagina de Facebook a instituției: o echipă de curieri a muzeului s-a deplasat în Olanda, la Muzeul Drents din Assen, pentru „verificarea și readucerea în țară a bunurilor culturale care au făcut parte din expoziția Dacia! Regatul aurului și argintului”.
Marcel Ciolacu: „Vom cere daune fără precedent”
În declarațiile făcute în deschiderea ședinței de Guvern, Marcel Ciolacu a subliniat faptul că statul olandez are toată răspunderea pentru furtul tezaurului dacic. De asemenea, prim-ministrul a menționat că Guvernul ia în calcul să apeleze la firme internaționale specializate în furturi și chiar să ofere o recompensă pentru găsirea obiectelor furate.
Principalele declarații ale lui Marcel Ciolacu:
„Sunt revoltat că obiecte inestimabile din Tezaurul României au fost furate dintr-un muzeu din Olanda, unde nu existau agenți de pază. Nu putem accepta așa ceva.
Dacă s-ar fi întâmplat în România acest lucru, eram toți făcuți praf: și românii și România și statul român. În mod firesc, de aceea îi cer ministrului Justiției să analizeze cu cei mai buni experți contractul cu muzeu olandez și să cerem daune fără precedent.
Am transmis autorităților olandeze un mesaj ferm, că pentru noi este vital ca ancheta să ducă la prinderea hoților și recuperarea integrală a comorilor dacice.
Statul olandez are toată răspunderea acestei situații. Vrem și putem ajuta cu investigatori români.
Îi solicit, de asemenea, Ministrului Culturii să ia chiar astăzi măsuri dure, inclusiv demiteri, dacă e cazul, în cadrul instituțiilor responsabile de acest contract. Cred că opinia publică este îndreptățită să aștepte așa ceva într-un asemenea caz.
Voi avea și un raport al Corpului de Control privind avizele date anul trecut la Ministerul Culturii pentru a scoate din țară tezaurul dacic. Le voi înainta procurorilor pentru ca vinovații să răspundă.
Aștept și un set de măsuri pentru viitor pentru a ne proteja bunurile din patrimoniul național. Obiecte atât de valoroase nu pot fi scoase din țară oricând vrea un muzeu sau un ministru. Sper ca aceste comori naționale să fie recuperate.
De aceea trebuie să facem tot ce depinde de noi să mărim șansele găsirii lor.
În funcție de cooperarea cu autoritățile olandeze, nu exclud nici să apelăm la firme internaționale specializate în furtul obiectelor de artă și nici să anunțăm o recompensă pe măsura valorii uriașe pe care aceste obiecte o au pentru poporul român și pentru identitatea noastră națională”.
Editor : Marina Constantinoiu
