„Vei muri singur ca un câine”, i-a strigat miercuri, în sala de judecată, Caroline Darian, tatălui său, Dominique Pelicot, principalul acuzat în dosarul de viol în masă asupra lui Gisèle Pelicot, un caz care a șocat Franța și care a transformat-o pe victimă într-un simbol al demnității pentru tăria de care a dat dovadă pe parcursul procesului care a expus-o public. Fiica lui Dominique Pelicot crede că si ea a fost violată și a declarat în repetate rânduri că este convinsă că tatăl ei a drogat-o și a abuzat de ea, după ce pe laptopul său au fost găsite fotografii cu ea dormind dezbrăcată pe jumătate, scrie BBC News.
Tatăl femeii a negat că ar fi abuzat de ea, dar a recunoscut că și-a drogat soția, Gisèle, timp de un deceniu și că a recrutat bărbați pe internet pentru a o viola în casa lor când era inconștientă.
Dominique Pelicot și alți 50 de bărbați sunt judecați din septembrie, iar verdictul este așteptat pe 20 decembrie.
În cursul unei zile emoționante la tribunalul din Avignon, avocații lui Gisèle Pelicot și-au prezentat pledoariile finale, descriind natura istorică a procesului și aducând un omagiu curajului ei de a renunța la anonimat pentru a aduce în fața publicului procesul de viol în masă.
Relația acuzatului principal cu fiica sa, Caroline
În declarațiile sale în fața instanței, Caroline a vorbit despre angoasa sa în legătură cu ceea ce consideră a fi minciuni continue din partea tatălui său.
La începutul acestei săptămâni, cu o voce plină de emoție, ea a declarat instanței că viața ei „s-a oprit”, atunci când poliția i-a arătat pentru prima dată fotografiile de pe laptopul tatălui său în 2020.
Miercuri, Dominique Pelicot a avut ocazia să se adreseze fiicei sale în timp ce se afla la bară pentru ultima oară în acest proces.
Principalul inculpat a declarat că cel mai mult și-ar fi dorit să aibă încă sprijinul Carolinei.
„Unii ar putea râde, dar este fiica mea pe care mi-aș dori să o pot privi în față. Mă doare să o văd așa”, a spus el, stând într-o cutie de sticlă la doar câțiva metri distanță de fiica sa și de restul familiei sale.
„Mi-ar plăcea să o văd, mi-ar plăcea să vorbesc cu ea”, a adăugat el. În timp ce vocea lui se clătina, cea a Carolinei se ridica: „Nu voi veni niciodată să te văd. Niciodată. Vei muri singur ca un câine”, a strigat ea.
„Toți murim singuri”, a răspuns el. „Mai ales tu”, a replicat ea.
Acesta a fost ultimul schimb de replici între un tată și o fiică care, după toate aparențele, au avut, timp de mulți ani, o relație strânsă și plină de iubire, scrie BBC.
Dominique Pelicot și-a amintit că, în copilărie, a vizitat-o la spital când se recupera după o intervenție chirurgicală, pentru a o putea ține în brațe și a o alina, și a împărtășit amintiri din anii adolescenței sale.
Când i-a repetat că o va iubi mereu, chiar dacă ea a încetat să îl mai iubească, ea a privit înainte în tăcere, cu lacrimi curgându-i pe față – dar nu a răspuns.
Abia mai târziu, când ședința s-a încheiat, ea s-a apropiat de cutia în care stătea tatăl ei și a strigat: „Ai avut două luni (ca să spui adevărul)!”
Pledoariile finale ale avocaților lui Gisèle Pelicot
În timpul interogatoriului, Dominique Pelicot a declarat, de asemenea, că a fost dependent de sex și că faptul că a fost descoperit de poliție în noiembrie 2020 l-a „descărcat”.
El a negat că faptele sale împotriva soției ar fi fost provocate de un complex de inferioritate sau de dorința de răzbunare pentru o aventură pe care ea a avut-o în anii 1980.
Întrebat ce părere are despre supunerea chimică – drogarea cuiva în scopul constrângerii sau agresiunii – el a răspuns: „Este o porcărie. Anihilează totul. Nu ar trebui făcută niciodată”.
Declarațiile lui au fost urmate de pledoariile finale ale echipei de avocați a lui Gisèle Pelicot.
Avocații celorlalți 50 de inculpați își vor prezenta propriile pledoarii finale începând de săptămâna viitoare. Se așteaptă ca aceștia să aprofundeze apărarea conform căreia mulți dintre bărbați nu pot fi vinovați deoarece nu și-au dat seama că Gisèle Pelicot era inconștientă și, prin urmare, nu „știau” că o violează.
Timp de aproape trei ore, avocații lui Gisèle Pelicot, Antoine Camus și Stéphane Babonneau, au reluat oribila poveste a faptelor comise de Dominique Pelicot, presărând relatările lor cu referințe literare.
„Fiecare a contribuit la această monstruozitate la propriul nivel și a permis ca calvarul unei femei să continue. Este banalitatea răului a [filosofului] Hannah Arendt”, a declarat Camus.
Ei au implorat judecătorii să pronunțe sentințe care să reflecte amploarea suferinței lui Gisèle Pelicot și a familiei sale.
Avocatul Camus a declarat că este conștient de „așteptările și speranțele din această sală și nu numai” pentru acest proces, pe care l-a descris ca fiind istoric, deoarece „ne dorim și avem nevoie urgent să fie”.
Sprijinindu-se puternic pe noțiunea de liber arbitru, el a respins argumentul apărării conform căruia mulți dintre bărbații care ar fi violat-o pe Gisèle Pelicot au făcut-o pentru că au fost intimidați, manipulați sau păcăliți de soțul acesteia. „Manipularea nu este hipnoză”, a spus el.
Faptul că toți erau conștienți că Dominique Pelicot „recruta” și mulți alți bărbați ar trebui să fie luat în considerare de judecători, a adăugat el.
„Toți cei care au intrat în acea casă a ororilor știau că alții au venit înaintea lui și că alții vor urma”, a spus Camus.
Colegul său a prezentat un tablou devastator al vieții dlui Gisèle Pelicot de când au devenit cunoscute faptele soțului său.
Cum a decis Gisèle Pelicot să renunțe la anonimat
Stéphane Babonneau a descris apoi ce a determinat-o pe femeie – care trăia la acea vreme într-un mic sat sub numele de fată – să renunțe la anonimat și să deschidă procesul publicului și mass-mediei.
În 2023, a spus el, când presa franceză a început să relateze despre cazul Pelicot folosind pseudonime, „un sentiment de revoltă a început să pună stăpânire pe Gisèle Pelicot”.
„Ea a decis să preia din nou controlul asupra vieții sale. Venise momentul ca rușinea să schimbe tabăra”.
Voința de a nu se mai ascunde se trezise în ea, spunea el, pentru că nu făcuse nimic rău. Și a crezut că detaliile cazului ei și înregistrările video ale presupuselor agresiuni vor ajuta la expunerea realității violului.
„Pentru ca povestea ei să fie utilă și să ajute alte femei, ea a înțeles că trebuie să renunțe la anonimatul care i-a servit ani de zile”, a explicat Babonneau. „A trebuit să accepte că va fi pentru totdeauna victima violurilor din Mazan”.
Avocatul a îndemnat, de asemenea, judecătorii să nu accepte că inculpații au făcut o „greșeală” atunci când – așa cum au spus unii – au violat-o pe Gisèle Pelicot involuntar sau „din prostie sau ignoranță”.
„Dacă acceptați dreptul de a face o greșeală, ce va împiedica mâine un alt bărbat să spună că, atunci când o femeie i-a spus «nu», el a înțeles de fapt «da»? Că și el a făcut o greșeală?”.
„Vă cer să respingeți dreptul de a face greșeli care ar pune societatea în pericol – și cu riscul de a vedea mai multe Gisèle Pelicot”, a spus Babonneau.
„Vor auzi numele Gisèle Pelicot, vor auzi despre curajul ei”
Avocatul a încheiat prin a-i aduce un omagiu lui Gisle Pelicot și a spus că procesul va fi o „moștenire” pentru generațiile viitoare: „Vor auzi numele Gisèle Pelicot, vor auzi despre curajul ei și despre prețul pe care l-a plătit”.
Întorcându-se pentru a o privi pe Gisle Pelicot, el a spus: „V-ați făcut treaba. Ați mers dincolo de ceea ce se aștepta de la dumneavoastră”.
„Acum, predați torța celorlalți pentru a continua lupta pe care nu ați ales-o niciodată.”
Gisèle Pelicot, la dreapta lui, și-a șters ochii.
Editor : B.E.
