Cimpanzeii bonobo cooperează cu indivizi necunoscuți în diferite situații, precum îngrijirea personală, împărțirea hranei și chiar formarea de alianțe împotriva agresorilor sexuali, reiese din studiul citat.
Liran Samuni, autoarea principală a studiului și membră a Centrului German al Primatelor din Goettingen, explică pentru AFP că studierea primatelor este echivalentă cu deschiderea “unei ferestre spre trecutul nostru”, oferind indicii despre modul în care oamenii au început să colaboreze la o scară mai largă.
Bonobo (Pan paniscus) și cimpanzeul (Pan troglodytes) sunt printre cele mai apropiate “rude” ale speciei umane. Bonobo și cimpanzeul au, de asemenea, multe trăsături comune.
Relațiile dintre cimpanzei sunt studiate cu atenție, ostilitatea lor care, uneori, poate escalada până la violențe mortale, fiind bine cunoscută. În schimb, interacțiunile dintre bonobo, o specie aflată în pericol, sunt mai puțin cunoscute și cercetate.
Aceste primate sunt greu de observat în mediul lor natural, deoarece trăiesc în zone izolate ale Republicii Democrate Congo (RDC).
Altruism
În urma observațiilor făcute asupra cimpanzeilor, unii cercetători au dedus că noi, oamenii, avem o predispoziție către ostilitate față de necunoscuți, chiar dacă această tendință poate fi mascată de regulile sociale pe care le respectăm.
Liran Samuni și Martin Surbeck, profesor la Harvard și fondator al Kokolopori Bonobo Research Project, au studiat maimuțele timp de doi ani.
“Prima lor reacție (…) este să încerce să fugă”, spune Martin Surbeck pentru AFP, explicând că a fost nevoie de timp pentru ca bonobo să uite de prezența oamenilor și să se comporte în mod normal.
Cercetătorii se trezeau la ora 4 dimineața pentru a merge în pădure cu ajutorul ghizilor locali până la grupurile de bonobo și să le urmărească activitățile pe parcursul zilei.
“Fiecare este diferit”, spune Liran Samuni. “Există introvertiți, extrovertiți și există și cei care sunt mai dornici de socializare decât alții.”
Cercetătorii au observat, de asemenea, că modul în care cele două grupuri colaborează a fost determinat, în esență, de câțiva indivizi care aveau deja tendința de a fi cei mai cooperanți în cadrul propriului grup.
Acești indivizi au intrat în relații cu bonobo sociabili din celălalt grup, stabilind un sistem de beneficii reciproce sau “altruism reciproc”.
Cimpanzeu sau bonobo?
Oamenii de știință au constatat, de asemenea, că femelele, fie în cadrul propriului grup sau aliate cu cele din alt grup, formează coaliții pentru a alunga un individ ostil sau pentru a împiedica avansurile sexuale nedorite ale unui mascul.
Doamna Surbeck subliniază că bonobo nu manifestă des comportamentul sexual coercitiv întâlnit la cimpanzei, explicând că acest lucru se poate datora în parte ajutorului reciproc între femele.
Pentru autorii studiului, această cercetare oferă un “scenariu alternativ” față de ideea că colaborarea este împotriva naturii umane sau că ea se naște din legăturile dintre familii extinse.
Dar “acest lucru nu înseamnă că reconstrucția trecutului uman ar trebui să se bazeze doar pe datele despre bonobo”, spune Joan Silk, cercetător la Arizona State University.
Cimpanzeii sunt mai apropiați de oameni în alte privințe: folosesc mai multe unelte și vânează animale de pradă, de exemplu.
Masculii cimpanzeu formează legături strânse cu alți masculi și le susțin agresivitatea, în timp ce masculii bonobo creează legături puternice cu femelele.
Înțelegerea procesului de selecție care a dus la aceste diferențe “ar putea ajuta la elucidarea modului și a motivelor pentru care oamenii au devenit primate atât de surprinzătoare”, conchide ea.
Traducere de Oana Neacșu după articolul publicat de France24