Într-un articol în care prezintă măsurile luate de Guvern prin ordonanță de urgență, agenția britanică scrie și despre amenzile anunțate de Ciolacu pentru rețelele de socializare, precum TikTok, dacă sunt încălcate obligațiile legale privind campania electorală. Reuters subliniază însă că nu e clar cum pot fi date amenzi „cuprinse între 1 și 5% din cifra de afaceri ale platformelor”, căci aceste entități nu sunt înregistrate în România.
„România, statul membru al Uniunii Europene și NATO, care se învecinează cu Ucraina, a fost aruncată anul trecut în haos instituțional atunci când Călin Georgescu, un politician de extremă dreaptă, pro-rus, puțin cunoscut, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale pe 24 noiembrie 2024.
Oficialii au declarat că Georgescu a beneficiat de o campanie masivă pe rețelele de socializare, în special TikTok, care i-a oferit un tratament preferențial, acuzații pe care platforma le-a negat.
Pe fondul suspiciunilor de interferență rusă, negate de Moscova, instanța supremă a țării a anulat scrutinul și a ordonat guvernului să îl repete în întregime. Comisia Europeană a deschis luna trecută proceduri formale împotriva TikTok pentru suspiciunea de nerespectare a măsurilor de limitare a interferențelor în alegeri, în special în cazul votului din România”, scrie Reuters.
Agenția britanică trece apoi în revistă măsurile anunțate de Guvern. „Executivul român a adoptat, joi, acte normative potrivit căruia materialele de campanie vor trebui să fie clar marcate ca fiind conținut electoral și sponsorii lor identificați. Platformele de social media vor trebui să elimine conținutul care nu respectă regulile în termen de cinci ore de la o solicitare din partea oficialilor electorali români sau riscă amenzi între 1% și 5% din cifra lor de afaceri”.
Totuși, nu este clar cum ar putea fi aplicate amenzile împotriva entităților care nu sunt înregistrate în România, remarcă Reuters.
Ce amenzi riscă TikTok, Facebook sau Google
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat noi reguli şi sancţiuni pentru ca „să nu mai avem această practică pe care am avut-o la ultimele alegeri în care un instrument social-media a favorizat un anumit competitor”.
Astfel, ordonanța de urgență stabilește măsuri privind derularea campaniei electorale și o monitorizare mai riguroasă a publicității politice și de realizare a acesteia în condiții de transparență.
Măsurile prevăzute de OUG sunt în concordanță cu Regulamentul (UE) 2024/900 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2024 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică, au fost stabilite și se vor aplica în dialog cu marile platforme online, arată comunicatul de presă al Guvernului.
Pe durata campaniei electorale a alegerilor prezidențiale, actorii politici asigură publicarea, împreună cu fiecare material publicitar politic, a următoarelor informații:
- o indicație că este vorba de un material publicitar politic;
- identitatea sponsorului materialului publicitar politic, respectiv numele, adresa de e-mail și, dacă este publică, adresa poştală, iar în cazul în care sponsorul nu este o persoană fizică, adresa la care acesta își are sediul;
- după caz, o mențiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unor tehnici de vizare a unui public-țintă sau de distribuire a materialelor publicitare;
- o mențiune că sumele cheltuite pentru pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea, distribuirea sau difuzarea materialului publicitar politic provin exclusiv din sursele permise de Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
- după caz, o mențiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unei promovări electorale sau a unei promovării electorale plătite.
Aceste dispoziții sunt aplicate și pentru orice promovare, distribuire, postare sau editare a unor materiale publicitate politice pe platforme online, platforme online foarte mari, motoare de căutare online sau alte rețele de socializare.
Detalierea modului de promovare, distribuire, postare sau editarea materialelor publicitare politice sunt stabilite prin hotărârea AEP și se vor regăsi în Ghidul finanțării campaniei electorale la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025.
Ordonanța de urgență mai spune că „este considerat material publicitar politic orice material scris, online, audio sau video, utilizat în campania electorală care îndeamnă alegătorii în mod direct sau indirect să aleagă sau să nu aleagă, să voteze sau să nu voteze pentru un candidat independent sau pentru un candidat al unui partid politic clar identificat”.
Încălcarea dispozițiilor constituie contravenție, dacă fapta nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât să fie considerată, potrivit legii penale, infracțiune, și se sancționează cu amendă de la 15.000 lei la 50.000 lei.
Deciziile Biroului Electoral Central prin care sunt admise plângerile și deciziile birourilor electorale județene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti și ale biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate prin care sunt admise plângerile privind campania electorală online reprezintă ordine de a acționa împotriva conținutului ilegal în sensul Regulamentului privind serviciile digitale.
Deciziile BEC sunt comunicate de îndată Autorității Electorale Permanente, în vederea transmiterii către platformele online foarte mari, sub sancțiunea plății unei amenzi cuprinse între 1% și 5% din cifra de afaceri a platformei online, dacă în termen de 5 ore de la notificarea AEP, platforma online nu elimină materialul publicitar în cauză.
Totodată, deciziile BEC pot fi contestate la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 48 de ore de la afișarea acestora pe pagina de internet a Biroului Electoral Central.
Editor : Ana Petrescu
