România – locuri de poveste de pus pe lista anului 2023. Ce atracții te așteaptă în fiecare colț de țară

De la castele
și parcuri până la orașe pline de istorie și farmec ori biserici vechi, România
are o varietate impresionantă de locuri numai bune de pus pe lista turistică
pentru anul 2023.

„Weekend Adevărul“ a făcut un
top al acestora, împreună cu Traian Bădulescu, purtător de cuvânt al Asociației
Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), și Tessa Dunlop, jurnalistă și
istoric, una dintre personalităţile străine care promovează constant România.

„Să nu uităm
nicicând să iubim trandafirii“

Aflat la
aproximativ 10 kilometri de orașul Arad, „Eutopia Gardens“ este un parc floricol ce se întinde pe 24 de hectare și găzduiește nu mai
puțin de 4.000 de specii de flori, printre care se numără colecții de bujori,
liliac și iris, o atracție deosebită fiind cele 2.000 de soiuri de trandafiri –
un număr important dintre ei fiind premiați cu medalii de aur la diferite
concursuri internaționale desfășurate pe tot globul.

O adevărată
simfonie a parfumurilor și culorilor, parcul este cea mai mare grădină de
trandafiri din Europa de Est și a fost fondat în anul 2000 de către
Mihaela-Aurora Buzatu. După ce s-a ocupat timp de nouă ani de o firmă în
domeniul comerţului cu plante de grădină, aceasta a decis achiziţia unui teren
şi construirea unui parc dendro-floricol, pentru a deveni o grădină de
prezentare şi totodată un cadru plăcut pentru desfăşurarea de activităţi în aer
liber pentru cei care doresc o oază de reculegere şi relaxare.

„Denumirea
parcului provine din limba greacă, însemnând «loc frumos». Motivul
alegerii acestui nume este amplasamentul parcului, în apropierea localităţii
Mândruloc. În fapt, locul, mărginit în vest de dealurile Ghiorocului şi în sud
de pădurile Vladimirescu şi râul Mureş, a avut aceeaşi denumire şi în perioada Imperiului
Austro-Ungar, numindu-se pe atunci Schöndorf. Structura parcului cuprinde două
mari zone: una destinată colecţiilor de plante şi alta grădinilor tematice“,
spun reprezentanții „Eutopia Gardens“.

În ultimele două
decenii, parcul dendro-floricol aflat aproape de Arad a fost vizitat de sute de
mii de turiști din țară și de peste hotare și a devenit deja un cadru de
desfăşurare a numeroase activităţi cultural-educative, artistice, sportive şi
de agrement.

Cea mai
veche mănăstire rupestră din România

Mănăstirea Corbii
de Piatră, cea mai veche mănăstire rupestră din ţara noastră, realizată în
secolul al XIV-lea, care găzduieşte şi cel mai vechi ansamblu de pictură, este
vizitată în ultimii ani constant de numeroși turiști din toate colțurile țării.

Aflată în satul
Jgheaburi, la aproximativ 50 de kilometri de municipiul Piteşti şi 165 de kilometri
de Bucureşti, într-una dintre cele mai frumoase comune din Argeş – Corbi,
mănăstirea este cunoscută ca „biserica din piatră“. Lăcaşul de cult
construit direct în stâncă este un loc special menţionat în numeroase ghiduri
turistice, inclusiv în National Geographic.

„De-a lungul secolelor, biserica
rupestră din satul Jgheaburi din comuna Corbi a fost, pe rând, schit de
călugări şi de maici, care şi-au găsit adăpostul numit «La Chilii», pe versantul opus al Văii Doamnei, la câteva sute de metri de
biserica rupestră, unde şi-au săpat grote. Trebuie spus că biserica este un
monument istoric de importanţă naţională. Tradiţia orală și diversele documente
legate de istoria acestui loc atribuie ctitorirea bisericii unei monahii,
Magdalina, soţia lui Hamza, care îl închină Mănăstirii Argeş“, spune Cristian
Cocea, directorul Direcţiei de Cultură, Culte și Patrimoniu Argeş.

După ce intrați în
mănăstire, puteți vedea şi cel mai vechi ansamblu de pictură din România,
realizat în secolul al XIV-lea, înaintea celui de la Biserica Domnească de la
Curtea de Argeş. Ansamblul a fost reînfiinţat în timpul domniei lui Neagoe Basarab
(1512-1521).

Mănăstirea rupestră
de la Corbii de Piatră a fost săpată într-un perete masiv de stâncă, înalt de
aproximativ 30 de metri şi lung de 14,5 metri. De asemenea, este singurul lăcaş
de cult din România ce are două altare funcţionale în acelaşi naos. A existat
teoria că cele două altare ar fi fost construite pentru a servi atât cultului
ortodox, cât şi celui catolic, însă aspectul lor bizantin infirmă această
supoziţie, împingând vechimea construcţiei în primul mileniu al erei creştine.

„Cine are
nevoie de Paris când avem orașul Iași?!“

Pentru jurnalista
BBC Tessa Dunlop, orașul Iași trebuie neapărat vizitat, fiind plin de locuri
speciale și de un farmec inefabil.

„Orașul Iași este pentru mine în topul
locurilor ce trebuie vizitate în România datorită locurilor de un farmec deosebit
și clădirilor minunate. La Iași m-am îndrăgostit și tot aici m-am căsătorit.
Iar când am avut nunta la Iași în 2005, toate rudele mele din Marea Britanie au
stat la Grand Hotel Traian, ridicat în 1882 după planurile marelui Gustave
Eiffel. Cine are nevoie de Paris când avem orașul Iași?!“, a declarat Tessa Dunlop pentru „Weekend Adevărul“.

Fără îndoială
spectaculos, hotelul are o linie arhitectonică impresionantă și a fost ridicat
pe ruinele unei vechi cetăți domnești, iar construcția lui a durat nu mai puțin
de două decenii. Proiectul inițial prevedea 365 de camere, corespunzătoare
fiecărei zile a anului, însă în cele din urmă au putut fi finalizate doar 298
de camere.

În perioada
interbelică, palatul aflat în centrul Iaşiului era una dintre puținele clădiri
din România dotate cu iluminat electric, ventilație și termostate.
Aflat inițial sub numele de Palat Administrativ și de Justiție, acesta a
preluat numele de Palatul Culturii în anul 1954, iar în prezent are și funcție
de centru muzeal – pot fi vizitate aici Muzeul de Istorie, Muzeul Etnografic al
Moldovei, Muzeul Arheologic de sit din Cucuteni.

Biblioteca Universitară din Iași, alt loc de poveste

Un alt loc de
poveste din Iași este Biblioteca Universitară, considerată una dintre cele mai
frumoase din lume, ce are numeroase manuscrise și cărți de mare valoare.

„Edificiul
a fost construit între anii 1930-1934, interiorul fiind lucrat în marmură de
Carrara şi mozaic veneţian, iar exteriorul este împodobit cu sobre coloane în
stil ionic, pilaştri neodorici, mici frontoane triunghiulare şi medalioane cu
personalităţi marcante ale culturii naţionale. Evident, vechimea istorică a
aşezământului este mult mai mare, de prin secolul al XVII-lea, printre
directori numărându-se şi Mihai Eminescu. Aici se află inestimabile manuscrise,
incunabule, cărţi vechi şi rare, unele purtând semnături ilustre (Hasdeu,
Eminescu, Creangă, Şt. Procopiu și alții), care provin în principal din
biblioteci mănăstireşti şi particulare. Biblioteca este un adevărat tezaur al
culturii naţionale“, precizează scriitorul și jurnalistul
Sterian Pricope.

Ridicată în
perioada 1637-1639 de către voievodul Vasile Lupu, Mănăstirea „Sfinții Trei
Ierarhi“ din Iași este una dintre cele mai frumoase din
România și combină forme și structuri tradiționale cu ornamente orientale (persane,
turceşti, georgiene) și decorațiuni pline de fast. Conform prestigiosului Ghid
Michelin, „voievodul Vasile Lupu dorea să facă din această mănăstire minunea
Balcanilor. Pe ziduri sunt pictate scene istorice foarte detaliate, de la haine
până la expresiile chipurilor“.

Cea mai mare
rezervație de urși bruni din lume

În localitatea
Zărnești, la 38 de kilometri de Brașov, puteți vizita un loc cu adevărat
deosebit. Este vorba de Sanctuarul de urși LiBEARty, cea mai mare rezervație de
urși bruni de pe glob.

În urmă cu câțiva
ani, LiBEARty a făcut subiectul unui documentar realizat de postul de
televiziune londonez Animal Planet, în seria de șapte episoade realizatorii prezentând
cele mai impresionante povești ale ursuleților de la Zărnești.

Inclusiv
jurnaliştii de la National Geographic au vizitat rezervația LiBEARty, pentru a
afla cum reușesc angajații sanctuarului să salveze urșii din condiții
îngrozitoare.

Pentru copii, o
vizită la acest sanctuar este o experienţă de neuitat, pe
parcursul căreia pot privi urșii de la doar câțiva metri distanță şi pot afla
mai multe despre cât de importantă este protejarea animalelor.

Povestea
rezervației de urși începe în urmă cu 17 ani, în 2005, atunci când Asociația
„Milioane de prieteni“ a semnat un parteneriat public-privat cu Primăria
Zărnești, parteneriat grație căruia a primit concesiunea pentru terenul necesar
construirii sanctuarului. Acestor eforturi li s-a alăturat WAP (Societatea
Mondială pentru Protecţia Animalelor), pentru proiectul „Salvarea urșilor
captivi“ – cel mai mare proiect de salvare, îngrijire și
bunăstare a ursului brun din Europa.

„Am salvat peste
130 de urși de la o viață de coșmar, plină de abuzuri, în cuști minuscule față
de nevoia de spațiu a unor astfel de animale, prizonieri între gratii ruginite
și cu ciment sub tălpi, în loc de iarbă. Până să ajungă la noi, unii nici nu
știau cum e să se cațăre într-un copac, să se ascundă de soare în zilele
caniculare, sau să se bucure de o apă suficient de adâncă pentru o bălăceală.
Foarte mulți erau ținuți în cuști pe terasele restaurantelor, hotelurilor,
pensiunilor, lângă cabane sau benzinării, ca atracție turistică. Au existat și
cazuri de «dragoste nemăsurată» a unora care, în loc să îi
lase să trăiască în mediul lor natural, au preferat să îi țină după gratii“,
declară reprezentanții Asociației „Milioane de prieteni“. Sanctuarul de urși de la Zărnești dispune de 69 de hectare de pădure de
stejar.

Un detaliu
important: aici nu este permisă vizita copiilor sub cinci ani, din motive de
siguranță, pentru o bună desfășurare a vizitelor în sanctuar și pentru
bunăstarea urșilor. Sanctuarul se poate vizita doar în cadrul unor tururi
ghidate, iar programul de vizitare variază în funcție de anotimp.

În funcție de
sezon, de zilele și orele de vizitare, biletele costă între 30 și 40 de lei
(copii 5-18 ani), 45-55 de lei (studenți 18-25 de ani) și 60-70 de lei
(adulți).

Simbolul
monarhiei, semeț între Carpați

Ridicat la
inițiativa Regelui Carol I și inaugurat în 1883, Castelul Peleș din Sinaia, județul Prahova, a
fost primul castel iluminat electric din Europa. Reţeaua electrică a fost
instalată în 1884, castelul dispunând de un grup electrogen propriu, iar în
1897 a fost construită centrala electrică. Două turbine, alimentate cu ajutorul
apelor râului Peleş, susţineau cinci generatoare de curent, iar acestea
iluminau castelul, parcul şi drumul de acces. Clădirea are 160 de camere, iar
turnul central măsoară 66 de metri înălțime.

Din anul 1953,
castelul a devenit muzeu naţional, deschis publicului larg. Apoi, după 22 de
ani, în 1975, starea de conservare tot mai critică a Castelului Peleș a
determinat autoritățile vremii să ia măsura închiderii acestuia şi să evacueze
o parte importantă a patrimoniului muzeal în depozitele amenajate într-un vechi
conac boieresc al familiei Bibescu din Posada, localitate aflată la aproximativ
20 de kilometri de Sinaia. Castelul Peleș a fost redeschis pentru vizitare după
1990.

Unul dintre
punctele de atracție ale frumoasei clădiri este Biblioteca regală, ce are
numeroase cărți rare, unele dintre acestea având coperți din piele, fiind
gravate cu litere de aur. Chiar și pentru cei mai puțin familiarizați cu
universul cărților, există un loc special: ușa secretă care deschide o cale de
acces în spatele unui raft cu cărți, pe unde regele se putea refugia în diverse
încăperi ale Castelului.

Printre cele mai
vizitate săli sunt cele de arme, amenajate la începutul secolului XX, acestea
adăpostind peste 4.000 de exponate din Europa și din Orient, realizate între
secolele al XIV-lea și al XVII-lea. Sala Maură, o adevărată capodoperă,
realizată de către arhitectul francez André Lecomte du Noüy, cel care a
restaurat și Mănăstirea Curtea de Argeș, are elemente hispano-maure, iar
printre exponate se numără o fântână din marmură de Carrara.

De mai mulți ani,
Castelul Peleș este unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din
România. Pentru expoziția de bază, tarifele sunt de 12,5 lei (elevi și
studenți), 25 de lei (pensionari) și 50 de lei (adulți). Conform raportului de
activitate pentru 2021 întocmit de către Muzeul Național Peleș (ce include
Castelul Peleș și Castelul Pelișor), anul trecut i-au trecut pragul 224.385 de vizitatori,
fiind practic cel mai vizitat muzeu din România.

În București,
„pe aripile imaginarului“

Pentru jurnalista britanică
Tessa Dunlop, Bucureștiul este un oraș în care și-ar dori să revină ori de câte
ori este posibil.

„Ultima oară am stat aici la Hotelul Capșa și mi-am imaginat
că sunt un diplomat britanic în timpul Primului Război Mondial. Mi-am petrecut
mai multe zile plimbându-mă prin fermecătorul Parc Cișmigiu. Și în timp ce mă
plimbam, îmi imaginam că mă simt bine cu un iubit într-o barcă cu vâsle.
Bucureștiul este un oraș minunat pentru a te lăsa purtat de aripile imaginarului.
De fiecare dată când ajung la București pretind că sunt cu zece ani mai tânără
decât sunt în realitate. Un alt loc special în București este Calea Victoriei.
Înainte de pandemie, am închiriat un apartament încântător pe această stradă și
mi-am invitat toți prietenii din România și din Londra să facem o petrecere împreună.
A fost o noapte extraordinară“, rememorează aceasta.

Și consultantul în
turism Traian Bădulescu recomandă Capitala ca destinație de vizitat. „Bucureştiul
a început să devină destinaţie de city break, iar alte mari oraşe din România
sunt destinaţii turistice, de evenimente şi de afaceri: Cluj-Napoca, Sibiu,
Braşov, Iaşi, Oradea, Constanţa, Craiova“, precizează Traian
Bădulescu.

La pas de-a
lungul rivierei dunărene

Traian Bădulescu
recomandă printre destinațiile de vizitat în 2023 riviera dunăreană a județului
Constanța. Mai precis, zona Cernavodă – Capidava – Hârșova.

„Lăsând la o parte
că de circa 30 de ani merg an de an pe o insulă pe Dunăre, la Capidava (Inelul
de Piatră), participând la Academia de vară Atlantykron, pot spune că zona este
de un pitoresc deosebit. Avem Cernavodă, unde turiștii pot vizita un muzeu de
istorie – orașul este mic, dar cosmopolit, iar aici se află și centrala
nucleară. Apoi sunt Capidava, unde sunt ruinele cetății antice cu același nume,
comuna lipovenească Ghindărești sau Hârșova. În zonă sunt mai multe hoteluri și
pensiuni rurale. De asemenea, Canalul Dunăre-Marea Neagră, care pornește din
Cernavodă, este al treilea cel mai lung traseu de navigare din lume făcut de
mâna omului, după Canalele Suez şi Panama“, precizează Traian
Bădulescu.

Capidava
reprezintă la ora actuală una dintre cetățile cu cea mai mare notorietate
pentru frontiera romană a Dunării de Jos, atât pe plan național, cât și
internațional, fiind cercetat de numeroși arheologi începând cu 1924. Cu o
istorie milenară, între războaiele dintre daci și romani de la începutul
secolului al II-lea si secolul al XI-lea, când invazia pecenegă pune capăt
locuirii bizantine și apărării Dunării în vadul de la Capidava, monumentul are
ziduri de incintă impunătoare, păstrate din vechime, și care atingeau până la
șase metri înălțime.

„Capidava se
ridică pe malul drept al Dunării, la jumătatea distanței dintre Hârșova și
Cernavodă, șoseaua care leagă localitățile trecând chiar pe lângă zidurile
cetății. Cetatea ocupa un loc important în sistemul defensiv roman, făcând
parte din seria de castre și fortificații ridicate în timpul împăratului
Traian, la începutul secolului al II-lea, în cadrul măsurilor de organizare a
limesului dunărean. Locul era deosebit de potrivit caracterului construcției,
oferind o vastă arie de supraveghere. Importanţa strategică a locului a
determinat instalarea unei stațiuni militare, precum și amplasarea și
dezvoltarea unui centru civil în epoca romană. Toponimul getic de Capidava –
însemnând cetatea de la cotitură – confirmă o locuire preromană, poziția
geografică deosebită explicând însemnătatea așezării băștinașe, loc ce permitea
comunicația între dacii din Dobrogea și cei din Câmpia Munteană“, spune cercetătorul Ioan C. Opriș, coordonatorul științific al șantierului
arheologic Capidava.

Până în
înaltul cerului

O destinație ce nu
trebuie ratată este Maramureșul, o regiune unde ospitalitatea se află la ea
acasă, iar tradițiile se păstrează de sute de ani, neatinse.

„În Şurdeşti este
cea mai înaltă biserică istorică de lemn din lume, turnul măsurând 54 de metri.
De asemenea, cea mai mare biserică modernă de lemn din lume se află în
Săpânţa-Peri (tot Maramureş). Turnul are o înălţime de 78 de metri, iar
clădirea este considerată cea mai înaltă biserică de lemn din lume, fiind
înregistrată în Guinness Book. Nu în ultimul rând, România are unul dintre cele
mai… fericite cimitire de pe Pământ. Cuibărit într-un mic sat din judeţul
Maramureş, Săpânţa, în apropiere de graniţa cu Ucraina, Cimitirul Vesel nu este
doar un loc funerar unic în lume, dar, de asemenea, reprezintă şi un muzeu în
aer liber şi o atracţie turistică în sine. De asemenea, Maramureșul are sute de
pensiuni rurale și agroturistice, majoritatea păstrând stilul tradițional“, mai spune Traian Bădulescu.

Inclusă în Patrimoniul
cultural mondial UNESCO din 1999, biserica de lemn din Șurdești se distinge
prin dimensiunea impresionantă a turlei ridicate peste intrare, măsurând în
total 72 de metri înălțime.

Cea mai înaltă
biserică istorică de lemn din lume, Biserica de lemn Greco-Catolică Sfinții
Arhangheli Mihail si Gavriil a fost ridicată pe la anul 1721 de către
comunitatea greco-catolică a satului Șurdești și construită din lemn de stejar
sub îndrumarea meșterului dulgher Macarie. Biserica este renumită ca realizare
arhitecturală. Înălțimea remarcabilă a turlei, proporțiile armonioase ale
edificiului și pictura interioară îi conferă titlul de „Catedrala bisericilor
de lemn“.

„Turnul-clopotniță, impresionant ca înălțime,
este flancat la colțuri de patru turnulețe, semn distinctiv al importanței
comunității de la acea vreme. Foișorul este extins spre exterior, având o
structură alcătuită din doisprezece stâlpi cu arcade cioplite. Acoperișul are
streașină dublă, iar la faţada edificiului este prevăzut un balcon care se
suprapune peste pridvor, ceea ce creează o imagine frontală foarte elegantă“, se precizează în prezentarea oficială de pe site-ul Bisericii Șurdești.

Pictura murală,
executată pe lemn, a fost realizată la sfârșitul secolului al XVIII-lea de
către diferiți artiști locali, cei mai cunoscuți fiind Ștefan și Stan.

Monumentală și
solidă, îmbinând toate elementele de arhitectură, rezistență și decor sub forma
cea mai evoluată a vremii, această biserică este o capodoperă a sculpturii
populare în seria bisericilor maramureșene, atingând prin realizarea sa
perfecțiunea structurală și estetică.

Și Tessa Dunlop
recomandă Maramureșul pentru pasionații de locuri speciale: „Am campat în sălbăticie
în Maramureș. Am făcut un foc de tabără, am cumpărat covoare tradiționale și am
dansat hora. Ai nevoie de săptămâni întregi, nu de zile, ca să vizitezi
Maramureșul“.

Printre
păsări și nuferi

Cu peisaje de
neuitat, preparate culinare delicioase şi oameni buni de pus la rană, Delta
Dunării este o destinaţie certă de vacanţă, indiferent în ce zonă alegeți să
mergeți, de la Sulina ori Mila 23 până în satul Dunavăţu de Jos din comuna
Murighiol – cel mai îndepărtat loc din Deltă unde se poate ajunge cu maşina,
aflat la aproximativ 370 de kilometri de București.

O plimbare foarte
interesantă pe care o puteți face de la Dunavăţu de Jos pe canale este până la
plaja sălbatică de la Perişor, aflată la 30 de kilometri de sat. Drumul cu
barca cu motor durează în jur de două ore şi pe traseu puteți face și o scurtă
oprire pe lacul Razim pentru a admira sutele de mii de păsări şi nuferii.

Plaja Perişor pare
un loc desprins dintr-o poveste. Este îngustă de doar câţiva metri şi arhiplină
de scoici, iar resturile de butuci aduşi pe mal de valuri te duc cu gândul la
un peisaj demn de aventurile lui Robinson Crusoe.

Delta Dunării
fascinează, hipnotizează și este cu siguranță un loc pe care și raiul este
invidios.

„Este cea mai mare deltă a Uniunii Europene şi una dintre cele mai
mari şi cel mai bine conservate zone umede fluviale din Europa. Suprafaţa
Deltei Dunării creşte an de an cu 67 de milioane de tone de aluviuni.
Biodiversitatea ei se apropie de cea a Marii Bariere de Corali a Australiei,
iar Delta Dunării a fost inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO în 1991, cu mai
multe zone unde accesul turiştilor este interzis sau limitat (peste 50% din
suprafaţa rezervaţiei biosferei este intactă). Recomand pensiunile rurale,
hotelurile plutitoare și hotelurile din Deltă. România ar trebui să valorifice
turistic și să promoveze, oricum, toți cei peste 1.000 de kilometri de Dunăre,
cât se întind pe teritoriul țării“, spune consultantul în turism Traian
Bădulescu.

Capitala
turismului rural

Zona Bran-Moieciu-Fundata
este considerată capitala turismului rural din România, în zonă fiind peste 500
de pensiuni rurale și agroturistice.

„Bran este castelul legendarului Dracula
şi se află, în prezent, în toate topurile internaţionale ale castelelor şi
palatelor istorice. Șirnea, care aparține de Fundata, este cel mai vechi sat
turistic al României, iar Fundata s-a dezvoltat armonios ca destinație
turistică. Aici există și o asociație turistică, cu peste 30 de pensiuni
membre, care a dezvoltat și o aplicație prin care un turist, indiferent la ce
pensiune este cazat, poate comanda produse sau servicii de la oricare altă
pensiune. În apropiere, merită vizitat municipiul Braşov, care găzduieşte cea
mai mare biserică gotică la est de Viena. Biserica Neagră are cea mai mare orgă
din Europa, cu aproape 4.000 de tuburi (construită de Buchholz, celebru creator
de orgi din Berlin, în 1836), dar și una dintre cele mai înguste străzi din
Europa: Strada Sforii“, explică Traian Bădulescu.

„Biserica Neagră
din Brașov ascunde și alte taine și recorduri. Pridvorul sudic al edificiului
are canate din lemn de stejar cu stema lui Matei Corvin și a soției sale
Beatrice de Aragonia. Cristelnița din bronz – donată în 1472 de către parohul
Johannes Reudel – nu a fost afectată de marele incendiu din 1689, ce a distrus
majoritatea clădirilor de lemn ale Brașovului. Turnul sudic, înalt de 65 de
metri, are trei clopote de bronz, dintre care unul cântărește 6.300 de
kilograme, fiind cel mai mare clopot din România“, precizează Cristian
Cocea, directorul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Argeș.

Bogatul
Banat

După cum spune consultantul
în turism Traian Bădulescu, Timișoara și regiunea Banatului trebuie incluse pe
lista locurilor ce trebuie vizitate anul viitor.

„Banatul are un potential
turistic enorm, pornind de la municipiul Timișoara și Cazanele Dunării – poate
cel mai spectaculos peisaj riveran din Europa –, până la Băile Herculane, cea
mai veche stațiune balneară din Europa, atestată din timpul împăratului roman
Traian, și Cascada Bigăr – considerată una dintre cele mai frumoase și mai spectaculoase
cascade din lume. Timișoara va fi, în 2023, Capitală Europeană a Culturii. Nu
trebuie să uităm că Timişoara este primul oraş luminat de lămpi stradale
electrice din Europa continentală, încă din 1884“, precizează Traian
Bădulescu.

La Timișoara s-a
tipărit, în anul 1771, primul ziar în limba germană din Europa Centrală și de
Sud-Est: „Temeswarer Nachrichten“. De asemenea, este locul în care au
existat prima bibliotecă publică, prima proiecție de film, iar în prezent
orașul are trei teatre de stat în trei limbi diferite. Între 1880 și 1914,
Timișoara era cel mai important oraș industrial, comercial, financiar și
cultural din regiune, admirat pentru excelența artistică în muzică, literatură,
pictură, sculptură și arhitectură, cât și pentru inovațiile sale tehnice și
științifice.

Conform datelor
oficiale de pe site-ul timisoara2023.eu, orașul și împrejurimile sale au în
total nu mai puțin de 40.233 de paturi pentru turiști, incluzând aici și
capacitățile de cazare din proximitatea granițelor cu Serbia și cu Ungaria.