Preşedinta pro-UE a Georgiei, Salome Zurabișvili, aseamănă situaţia post-electorală din ţara sa cu cea din România, sugerând că este vorba de implicarea Rusiei într-un „război electoral” şi îndemându-i pe liderii occidentali să „descifreze” această strategie rusă împotriva Europei.
„Georgia, România!!! Este suficient pentru liderii occidentali să descifreze strategia rusă împotriva Europei: război militar în Ucraina, „război electoral” la Tbilisi şi Bucureşti… ??!!!”, a scris Salome Zurabișvili pe X, în timp ce pe străzile din Tbilisi şi din alte oraşe ale ţării manifestanţi pro-UE au ieşit, joi seară, să protesteze faţă de decizia guvernului de la Tbilisi, pe care tot mai mulţi îl acuză că se apropie de Moscova, de a amâna cu patru ani deschiderea negocierilor de aderare la UE.
Poliţia antirevoltă georgiană a tras cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă, în noaptea de joi spre vineri, asupra manifestanţilor care protestau faţă de decizia guvernului.
Salome Zurabișvili, care este pe poziţii total opuse faţă de politica guvernului, dar are puteri limitate, a transmis o serie de mesaje pe X comentând ceea ce se întâmplă la Tbilisi şi în această serie de mesaje a inserat şi comentariul despre România.
Curtea Constituţională tocmai decisese renumărarea voturilor, în timp ce omologul ei de la Bucureşti, Klaus Iohannis, convocase CSAT-ul, care „a confirmat faptul că, în actualul context de securitate regional şi mai ales electoral, România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acţiunile ostile ale unor actori statali şi non-statali, în special Federaţia Rusă, existând din partea acesteia un interes în creştere pentru a influenţa agenda publică în societatea românească şi coeziunea socială”.
Georgia a avut alegeri parlamentare în octombrie, al căror rezultat este contestat de opoziţie, şi se pregăteşte de alegeri prezidenţiale.
Opoziţia georgiană susţine că alegerile din octombrie, în care rezultatele oficiale au acordat aproape 54% din voturi blocului Visul Georgian – un partid creat de un oligarh care a făcut avere în Rusia şi care are poziţii din ce în ce mai îndepărtate de principiile occidentale – au fost frauduloase şi a refuzat să-şi preia mandatele câştigate. Ţările occidentale cer o anchetă privind neregulile, în timp ce atât Visul Georgian, cât şi Comisia Electorală a ţării susţin că alegerile au fost libere şi corecte.
UE a acordat Georgiei statutul de ţară candidată în decembrie 2023, dar a declarat că o serie de legi adoptate de atunci de Visul Georgian, inclusiv restricţiile privind „agenţii străini” şi drepturile LGBT, sunt autoritare, de inspiraţie rusă şi reprezintă obstacole în calea aderării la UE.
Criticii interni şi externi ai partidului Visul Georgian susţin că acesta, care este dominat de fondatorul său miliardar, fostul prim-ministru Bidzina Ivanişvili, întoarce Georgia spre Moscova, de care şi-a câştigat independenţa în 1991.
Rusia şi Georgia nu au relaţii diplomatice oficiale de când Moscova a câştigat un scurt război, în august 2008, dar au avut recent o apropiere timidă. Sondajele de opinie arată că majoritatea georgienilor nu apreciază Rusia, care continuă să sprijine două regiuni separatiste georgiene.
Preşedintele rus Vladimir Putin, vorbind în timpul unei vizite în Kazahstan, a lăudat joi „curajul şi caracterul” de care au dat dovadă autorităţile georgiene în adoptarea legii privind agenţii străini, pe care criticii interni au comparat-o cu legislaţia rusă.
Editor : M.I.
