Wednesday, November 30, 2022
Home Sănătate Sănătate Info – Ce fel de apă curge în robinetele locuitorilor din nordul țării și când va fi bună de băut

Sănătate Info – Ce fel de apă curge în robinetele locuitorilor din nordul țării și când va fi bună de băut

by admin

Și deși specialiștii
din domeniul sănătății publice spun că verifică inclusiv aceste surse publice
de alimentare cu apă, le tratează împotriva infecțiilor, nu întotdeauna apa din
ele e benefică pentru sănătate.

Din acest motiv, în
ultimii ani, autoritățile depun eforturi, aplicând la diverse proiecte internaționale,
să construiască apeducte centralizate, care le-ar oferi oamenilor apă potabilă
sigură. Acest lucru este important din perspectiva sănătății publicii, or, apă
de calitate dubioasă înseamnă diverse infecții, boli cronice și chiar decese.

Așa se întâmplă la Edineț
și Cupcini, două orășele mici din nordul Moldovei, conectate la o rețea de apă
centralizată care se alimentează din râul Prut și lacul Racovăț. Apeductul a
fost construit în 1968, cu mai bine de jumătate de secol în urmă. Pentru că
sunt foate vechi, acum la Edineț autoritățile locale încearcă să restabilească
40 de kilometri de rețele de alimentare cu apă potabilă, în cadrul proiectului „Îmbunătățirea serviciilor de alimentare cu apă în
orașul Edineț”
, finanțat de Uniunea
Europeană, prin intermediul proiectului „Modernizarea Serviciilor Publice
Locale în Republica Moldova” (MSPL), implementat de GIZ Moldova în parteneriat
cu Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova.

Stația de pompare și
tratare a apei este amplasată la Cupcini, dar și ea urmează să fie reconstruită
practic din talpă. Pentru că țevle erau foarte vechi, iar în robinetele
gospodarilor riscă să ajungă apă contaminată cu bacterii periculoase, rugină și
chiar mâl, oamenii au renunțat să o mai folosească, chiar și în lucrări
industriale. Cei care își permit, cumpără apă îmbuteliată. Ceilalți se
alimentează de la izvoare sau fântâni.


Alexandru are fântână
în grădină, iar apeductul nou trece chiar prin fața porții lui, prin gazonul
verde, bine îngrijit. Săpăturile, făcute de muncitori, le „peticește” cu bucăți
de pământ cu iarbă, reparând astfel șanțurile inestetice sub care se ascunde
furtunul cu apă, ce ar urma doar să fie conectat la rețeaua nouă. Cu toate
acestea, Alexandru spune că nu a folosit până acum apa din apeductul vechi și
nu e sigur dacă o va folosi pe cea care va curge prin apeductul nou. Deși este
recunoscător pentru investiția în rețeaua de apă, omul are raționamentele lui
privind consumul de apă de la robinet.

Alexandru: Nu mă
folosesc deloc, pentru că-i imposibil. Poți să te îmbolnăvești consumând
această apă. Este neagră și are un miros puternic că nici să faci baie cu ea nu
poți. Mă conectez și eu la rețea, pentru că se conectează toată lumea și pentru
că lucrările se fac gratis.

Lucrările de
reconstrucție și extindere au avansat în ultimii ani, odată cu demararea unor
proiecte europene, al căror scop e să asigure oamenii din Moldova cu apă
potabilă.

„Până acum au
fost conectate deja 1200 de gospodării, urmând a fi conectate încă 2000,
preconizându-se asigurarea cu apă potabilă a
peste 18 mii de locuitori ai Municipiului Edineț.
Majoritatea locuiește
la case pe pământ, dar sunt și beneficiari de la bloc”,
a explicat pentru Sănătate INFO, Nelli Caterinciuc, medic
igienist, șef Secția Protecția Sănătății Publice la Centrul de Sănătate Publică
Edineț. Specialista mai spune că în acest moment oamenii care stau la case pe
pământ încă mai consumă apă din fântâni sau sonde arteziene.

Răspunzându-i lui
Alexandru, care se plângea că apa din rețea este urât mirositoare și tulbure,
specialista a precizat că aceasta parcurge zeci de kilometri prin țevile
apeductului care, fiind vechi și ruginite, o poluează. Din această cauză apa
din robinet poate conține rugină, bacterii patogene sau chiar substanțe toxice,
poate avea culoare sau gust, sau miros.

Nelli Caterinciuc: Deși oamenii spun
că apa din fântâni este mai dulce și mai bună, încă nu înseamnă că este
folositoare pentru organismul nostru. Concentrația de nitrați ar putea să fie
peste normă, iar cel mai mare pericol al nivelului mărit de nitrați este creșterea anormală a methemoglobinei (o alterare a hemoglobinei normale, unde, în locul
fierului feros, se găsește fier sub formă ferică)
la copii și chiar
decesul. De asemenea, concentrația de fluor mărită poate duce la fluoruoză
dentară, iar când nivelul fluorului din apă este mic, se dezvoltă caria
dentară. 

Apa de băut nu
trebuie să aibă culoare, miros sau gust, a adăugat Caterenciuc, precizând că
odată cu punerea în funcțiune a sistemului nou de alimentare, lucrurile se vor
schimba esențial. Cu țevile vechi și o stație de tratare a apei la fel de
depășită, în situația unei avarii și repornirea sub presiune a sistemului, apa
spală pereții țevilor de rugină și murdărie. Din acest motiv își schimbă culoarea,
gustul și mirosul, a mai explicat Nelli Caterenciuc.

Sănătateinfo.md: De ce este mai este poluată apa?

Nelli Caterinciuc: Mai este poluată
din cauză că nu avem sistem de canalizare, nu gestionăm bine deșeurile,
gunoaiele de la animale se depozitează în vecinătatea fântânilor și se folosesc
tot mai multe pesticide pe bază de azot. Toate acestea duc la apariția
nitraților și sulfaților. Mult depinde și de calitatea solului, de cantitatea
sulfului. În apa din fântâna arteziană nitrați nu sunt, pentru că nu au cum să
ajungă acolo. Deci e mult mai sigură decât cea de la fântână. Însă, chiar și
apa din fântână poate fi îmbunătățită prin curățare și dezinfectare. Atunci
când prelevăm mostre de apă de la școli, grădinițe sau din fântâni publice ne
uităm dacă în raza de 50 de metri este gunoi. Dacă se dovedește că apa nu este
bună pentru consum, atunci o curățăm și o dezinfectăm – 400 gr. de clorură de
var la un metru cub de apă.

Specialista afirmă că
deși oamenilor nu le prea plăcea, procedeul era unul eficient și îi proteja de
elementele nocive, care puteau să le afecteze sănătatea. Mai mult, prelucrarea
apei din fântâni nu se face oricând, ci mai des primăvara, după ce se topește
zăpada și vara, când încetinesc ploile.

Nelli Caterenciuc: După două, trei
zile trebuia pompată apa, pentru a permite fântânii să acumuleze din nou apă
curată, dar pentru că oamenii scoteau câte o căldare, dura mult timp până apa
nu mai avea miros de clor. Înainte în secția noastră eram 8 specialiști, care
se preocupau și de calitatea apei de consum. Medicii epidemiologi se ocupau de
prevenirea bolilor transmisibile, iar igieniștii – de prevenirea celor
netransmisibile. Acum legea s-a schimbat. Gospodarii au grijă de fântânile
din curțile lor, iar fântânile publice au trecut în grija Administrației
Publice Locale și sunt firme care se ocupă de curățarea și dezinfecția
fântânilor.  

Sănătateinfo.md: Ultimii ani sunt destul de secetoși. Influențează sau nu
acest lucru asupra calității apei pentru consum?

Nelli Caterinciuc: Sigur. Calitatea apei este
influențată. Cu cât debitul apei este mai mic, cu atât este mai poluată.
Sarcina Centrului de Sănătate Publică este să monitorizeze calitatea apei atât
din sursele descentralizate, cât și din cele centralizate. Prin apă neconformă
se transmit foarte multe boli. Dintre cele netransmisibile sunt fluoroza, caria
dentară, litiaza urinară (pietre la rinichi), litiaza biliară (pietrele la fiere). Avem și boli transmisibile
cum ar fi hepatita, holera sau bolile diareice acute.

Odată cu construcția
apeductului, în cadrul proiectului „Program
EU4Moldova: Comunități Locale”
, finanțat de Uniunea Europeană, la Cupcini
va fi construită o stație nouă de pompare și tratare a apei. Asta înseamnă că
apa care va ajunge în casele oamenilor va putea fi consumată.

Pentru
că problema apei potabile la Edineț e cu rădăcini, unii oameni încă nu pot
crede că prin rețeaua nouă va curge apă bună de băut.

„Acum apa este murdară, verde și miroase
urât, parcă-i din mlaștină. Chiar și mirosul este ca de baltă. Când se produce
vreo avarie pe linie, după ce se repară, din robinete curge niște negreață
strașnică. Și noi plătim pentru această apă 19.40 lei pentru un metru cub.
Ne-au promis că apa din apeductul nou va fi curată, direct din sondă. Noi însă
nu putem crede până nu vom vedea cu ochii noștri”,
ne spune mătușa Elisaveta.


Femeia
stătea lângă groapa din care puteau fi văzute niște țevi și un robinet ruginit,
iar alături furtunul nou de la apeductul nou.

„Robinetul de la apeductul vechi s-a
blocat din cauza ruginii, construit încă în perioada sovietică. Folosesc apa
doar pentru udatul grădinii, pentru spălat încălțămintea. De multe ori nici
rufele nu le putem spăla, atât e de vechi apeductul. Dacă umplu o căldare cu
apă și o las o zi, pe marginea ei se lasă un strat alb, care ori e var, ori
sare. Pentru băut, cumpăr apă, iar mâncare fac cu apă din fântână”,
a mai explicat mătușa Elizaveta.

Neli
Caterneciuc afirmă că în fiecare lună specialiștii de la Centrul de Sănătate
Publică Edineț colectează 12 probe din apa care trece prin apeductul
întreprinderii Apă-Canal și care alimentează orașele Edineț și Cupcini. În baza
rezultatelor specialiștii trimit recomandări, prescripții sau dacă unele
elemente chimice depășesc normele, se emite un act de suspendare a alimentării
cu apă.

Nelli Caterinciuc: De obicei, din sonde se alimentează majoritatea
grădinițelor și școlilor și acum, că a început anul școlar, verificăm calitatea
apei. De asemenea, avem servicii cu plată pentru doritorii care vor să testeze
apa din fântâna din care se alimentează. 
Cea mai bună apă este
cea din izvoare și din fântânile arteziene, spune specialista. Însă, pentru că
seceta ne impune să păstrăm orice sursă de apă, chiar și cea care vine din Prut
sau lacul Racovăț poate fi consumată, întrucât trece printr-un proces de
filtrare și dezinfectare. Când ajunge la noi în
case nu are nici duritate, nici nitrați, nici amoniac, nici un indice mărit.
Altceva-i dacă nu funcționează bine stația de tratare, țevile sunt vechi, iar
când se produce o ruptură și presiunea crește în țevi, apa poate să nu
corespundă normelor și să își schimbe culoarea.

„Apa nu este bună. Oamenii cumpără apa
îmbuteliată pentru băut. Care nu are bani, ia apă din fântânile publice. Căutăm
izvoare curate și fântâni cu apă potabilă. Umplem mașina cu butelii și ne ducem
la Brânzeni după apă”,
mărturisește un bărbat din spatele unei porți
înalte. 

În
Orașul Edineț sunt 996 de fântâni publice. De la o singură fântână se
alimentează cel puțin 3-4 gospodării. Specialista spune că cea mai bună apă
potabilă este în fântânile de la marginea satelor, unde nu sunt gropi de gunoi
în preajmă și nici deșeuri de la animale.

Sanatateinfo.md: La ce aspecte ar trebui să atragă atenția oamenii,
atunci când se alimentează cu apă din fântâni și izvoare?

Nelli Caterinciuc:
Noi le recomandăm oamenilor să nu bea apă dintr-o sursă nesigură. Dacă aș vedea
gunoi în preajma unei fântâni, nu aș bea din ea apă. De obicei oamenii zic că
apa e dulce, e bună. Păi, este dulce pentru că are azot, care se ia din bălegar,
din gunoi. Eu iau apă de la izvorul din Brânzeni, pentru că știu că acolo apa e
comestibilă. Apa din sonda arteziană nu este la fel de gustoasă. Duritatea apei
poate duce la formarea calculilor renali (pietre
la rinichi).
Fierberea ajută împotriva transmiterii bolilor diareice
acute, a hepatitei A. În lunile acestea cât este cald monitorizăm holera”.

Specialista în
sănătate publică afirmă că în raionul Edineț cele mai multe decese sunt
provocate de bolile aparatului cardiovascular, atacului cerebral și infarctul.
Deși apa nu este principalul factor declanșator, nu este exclus că poate fi un
factor secundar. După bolile inimii, oamenii din Edineț mor din cauza
cancerului și a diabetului zaharat.

Nelli Caterenciuc
spune că în ultimii ani au fost renovate sondele din mai multe sate. Acum, în
raion sunt 46 de fântâni arteziene, dintre care două nu sunt funcționale. Sunt
și sate care încă nu sunt conectate la sursa de apă centralizată și se
alimentează exclusiv din fântâni.


Acum orașul Edineț
seamănă cu un mare șantier. Pe unele străzi tractoarele sapă șanțuri pentru
îngroparea conductei de apă, pe altele intră câte o mașină cu pietriș pentru a
le acoperi și repara drumurile după instalarea țevilor. De-a lungul drumului
sunt mormane de țărână, iar de după gard, cei care urmăresc lucrările, speră că
vor avea apă potabilă. Fără miros. Fără gust. Fără culoare. 

 

Ați putea dori, de asemenea

Copyright ©️ All rights reserved. | thenews.co.ro