Solstițiul de iarnă este momentul care marchează cea mai scurtă zi a anului și debutul iernii din punct de vedere astronomic. În 2025, evenimentul are loc duminică, 21 decembrie, la ora 17:03 (ora României). De la această dată și până pe 21 iunie 2026, când se va produce solstițiul de vară, durata zilelor va crește treptat, iar nopțile se vor scurta, în acord cu ritmul natural al anotimpurilor.
Deși iarna meteorologică începe pe 1 decembrie, iarna astronomică debutează odată cu solstițiul de iarnă, atunci când poziția aparentă a Soarelui pe cer reflectă mișcarea reală a Pământului în jurul astrului.
Care este semnificația fenomenului astronomic
„Solstițiul de iarnă marchează începutul iernii astronomice, momentul în care Soarele atinge cea mai sudică poziție pe sfera cerească, la aproximativ 23°27′ sud față de ecuator, deasupra cercului de latitudine numit „Tropicul Capricornului”. În această zi, răsăritul și apusul se deplasează simetric spre sud față de punctele cardinale est și vest, determinând astfel cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului.”, a explicat pentru Digi24.ro Adrian Șonka, astronom la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București
De unde provine denumirea de solstițiu
Cuvântul solstițiu provine din latinescu „solstitium”. Este format din „sol”, care se traduce prin „soare” și „sitium”, derivat al cuvântului „stiti”, care înseamnă „a se opri”. De aici și definiția cuvântului prin “soare nemișcat”.
De ce nopțile sunt mai lungi în timpul solstițiului de iarnă
„Fenomenul din luna decembrie desemnează perioada în care poziția Soarelui la amiază variază foarte puțin, acesta fiind aproape staționar pe cer în perioada solstițiului de iarnă. Abia după acest moment, Soarele începe să urce treptat mai sus la mijlocul zilei, semn al faptului că zilele încep să se lungească.
În timpul solstițiului de iarnă, nopțile ating cea mai mare durată din întregul an deoarece Soarele urcă foarte puțin pe cer și rămâne vizibil pentru un interval scurt. La amiază, la latitudinea medie a României, în jur de 45°, astrul se ridică la doar aproximativ 21° deasupra orizontului. În aceste condiții, ziua ajunge la minimul anual – în București, aproximativ 8 ore și 50 de minute – în timp ce noaptea atinge durata maximă, de aproape 15 ore și 10 minute.
Spre deosebire de solstițiul de vară, la solstițiul de iarnă Soarele rămâne foarte jos pe cer chiar și la mijlocul zilei. Din acest motiv, razele sale ajung sub un unghi redus, iar umbrele obiectelor devin mai lungi decât în orice altă zi a anului. În emisfera sudică, fenomenul se petrece invers, marcând începutul verii astronomice.”, a explicat Adrian Șonka
Intervalul cuprins între solstițiul de iarnă din decembrie și echinocțiul de primăvară din martie reprezintă, de altfel, cel mai scurt anotimp al anului.
Editor : M.C.
