Partidele centriste europene au cerut luni, după o reuniune desfăşurată la Paris, creşterea cheltuielilor europene de apărare la 3% din PIB, precum şi finanţarea parţială a acestor cheltuieli şi a ajutorului pentru Ucraina prin confiscarea activelor ruse îngheţate, transmit agenţiile AFP şi EFE.
La aşa-numitul „Summit pentru Democraţie şi Libertăţi”, găzduit de fostul premier francez Gabriel Attal, actualul lider al grupului parlamentar al preşedintelui Emmanuel Macron, au participat circa 60 de lideri centrişti şi liberali din 21 de ţări, respectiv politicieni progresişti pro-europeni care se opun celor conservatori şi anti-sistem.
Obiectivul reuniunii a fost de a combate „ruloul compactor reacţionar care astăzi pune la îndoială valorile noastre cu o brutalitate nemaiîntâlnită de la al Doilea Război Mondial”, a spus Attal la o conferinţă de presă la finalul reuniunii, potrivit Agerpres.
Şi eurodeputata Valérie Hayer, din grupul Renew Europe impulsionat de Macron, a susţinut că, pe lângă preşedinţii rus şi american, Vladimir Putin şi Donald Trump, „internaţionala reacţionară are portavoci în Europa şi în Franţa”, menţionându-i pe premierul conservator ungar Viktor Orban şi pe liderii extremei drepte franceze, Jordan Bardella şi Marine Le Pen.
Potrivit lui Attal, această primă reuniune de la Paris a fost „un adevărat pas gigantic către o alianţă autentică a democraţiilor liberale şi a partidelor care o apără”, într-o perioadă când „ne confruntăm cu un moment critic pentru securitatea Europei”.
Participanţii la reuniune au aprobat o declaraţie în care cer confiscarea activelor ruse îngheţate de Occident după invazia în Ucraina, iar aceste active să fie folosite pentru a finanţa ajutorul oferit Ucrainei şi reînarmarea Europei.
„Rusia este unicul agresor în acest război, Rusia trebuie să plătească”, a clamat Gabriel Attal, amintind că active ruse în valoare de peste 200 de miliarde de euro sunt în prezent îngheţate în UE în urma sancţiunilor impuse Rusiei. Declaraţia comună a reuniunii de la Paris cere astfel „iniţierea mecanismelor juridice” pentru confiscarea acestor active.
O asemenea confiscare a activelor ruse este de mult timp dorită de politicienii europeni, dar care totuşi nu au pus-o în practică, recunoscând numeroasele obstacole juridice şi politice, dar şi posibilele represalii din partea Moscovei şi, mai ales, scăderea încrederii în UE ca loc sigur pentru investiţii. Prin urmare, statele UE s-au limitat deocamdată la folosirea veniturilor generate de activele ruse îngheţate.
Pe lângă finanţarea ajutorului militar oferit Ucrainei în războiul cu Rusia, aceste active ar putea fi folosite pentru „reînarmarea Europei”, a insistat politicianul liberal francez aliat al preşedintelui Macron.
De asemenea, statele UE trebuie să aloce apărării cel puţin 3% din PIB, a indicat mai departe Gabriel Attal, referindu-se la aceeaşi declaraţie finală a reuniunii liberalilor şi centriştilor europeni. Aceasta pentru că „umbrela SUA este o iluzie” odată ce Trump a revenit la putere, a argumentat Attal.
În declaraţia finală a acestei reuniuni este cerută de asemenea „accelerarea procesului de aderare a Ucrainei la UE” şi este afirmat „sprijinul activ, militant” pentru Ucraina.
„Salutăm de asemenea propunerea de a discuta extinderea descurajării nucleare franceze şi către alte ţări europene”, se mai arată în declaraţie, referire la o propunerea a lui Macron de lansare a unei „dezbateri strategice” cu obiectivul ca Franţa să garanteze securitatea europeană cu armele sale nucleare, în locul umbrelei nucleare americane.
O viitoare întâlnire a centriştilor şi liberalilor europeni va avea loc la Bruxelles pe 26 iunie, în prezenţa şefilor de stat sau de guvern, inclusiv Emmanuel Macron. „Vom extinde formatul către prietenii noştri norvegieni, cei din Regatul Unit, din Canada, către toţi cei care doresc să fie alături de noi în apărarea în continuare a modelului nostru democratic şi a promovării democraţiei liberale”, a spus eurodeputata Valérie Hayer.
Editor : B.E.
