Tuesday, February 7, 2023
Home Internațional Ucraina cere Occidentului rachete antiaeriene. SUA: „În acest moment nu avem planuri să oferim Ucrainei baterii Patriot”

Ucraina cere Occidentului rachete antiaeriene. SUA: „În acest moment nu avem planuri să oferim Ucrainei baterii Patriot”

by admin

Statele Unite vor anunța marţi un ajutor financiar „substanţial” acordat Ucrainei pentru a o sprijini să facă faţă daunelor pe care Rusia le-a provocat infrastructurii sale energetice, în marja reuniunii NATO din România, au indicat luni înalţi responsabili americani. La mai bine de două săptămâni după ce rușii s-au retras din Herson, anchetatorii spun că au fost găsite cinci camere de tortură în orașul din sudul orașului și cel puțin încă patru în regiunea mai largă Herson. Situația umanitară din Herson și Nikolaev este critică și îngrijorătoare, a transmis ONU.

Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

Germania va furniza Ucrainei „peste 350 de generatoare”

ACTUALIZARE 23:55 Germania va furniza „peste 350 de generatoare” Ucrainei, ale cărei infrastructuri energetice au fost parţial distruse de atacuri ruse, a anunţat marţi purtătorul de cuvânt al guvernului german, relatează AFP, citată de Agerpres.

Cancelarul Olaf Scholz a avut o convorbire cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi „l-a asigurat pe acesta de un sprijin suplimentar pe termen scurt”, a anunţat Steffen Hebestreit într-un comunicat, precizând că ajutorul german pentru energie a ajuns până în prezent la 56 de milioane de euro.

Cancelarul german „a condamnat continuarea bombardamentelor şi a asigurat Ucraina de un sprijin suplimentar pe termen scurt”, a continuat purtătorul de cuvânt.

Scholz „a reafirmat sprijinul continuu al Germaniei pentru Ucraina, inclusiv în domeniul apărării aeriene şi al reconstrucţiei pe termen lung”, a conchis el.

Rusia a lansat la începutul lunii octombrie o campanie de atacuri masive cu rachete care vizează infrastructura energetică a Ucrainei. Potrivit cifrelor citate de guvernul ucrainean, între 25 şi 30% din această infrastructură a fost avariată.

SUA: „În acest moment nu avem planuri să oferim Ucrainei baterii Patriot”

ACTUALIZARE 21:35 Statele Unite sunt deschise trimiterii unor sisteme antiaeriene Patriot pentru armata ucraineană, dar nu au deocamdată în plan acest lucru, a anunţat marţi Pentagonul, potrivit agenţiei EFE.

Apărarea antiaeriană a Ucrainei continuă să fie „prioritatea majoră” pentru Washington şi restul comunităţii internaţionale, a declarat la o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul de brigadă Pat Ryder.

Totuşi, „în acest moment nu avem planuri să oferim Ucrainei baterii Patriot”, a adăugat el, explicând faptul că aceste sisteme necesită o întreţinere complexă, precum şi un antrenament anume pentru utilizarea lor, astfel că, chiar dacă ele ar fi trimise Ucrainei, această ţară nu le va putea folosi imediat.

Reacția Moscovei

În acest timp, la Moscova, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a scris pe Telegram că, „dacă aşa cum a sugerat (secretarul general al NATO, Jens) Stoltenberg, NATO le va furniza fanaticilor ucraineni sisteme Patriot împreună cu personalul NATO, acestea vor deveni imediat o ţintă legitimă pentru forţele noastre armate”.

Această postare a fostului preşedinte rus, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, vine după o alta de asemenea cu referire la NATO, în prima zi a reuniunii ministeriale de la Bucureşti.

„Lumea civilizată nu are nevoie de această organizaţie. Ea trebuie să se pocăiască în faţa umanităţii şi să fie dizolvată ca entitate criminală”, a scris Medvedev, potrivit Reuters.

Stoltenberg: NATO poate aduce forţe suplimentare în regiunea Mării Negre

ACTUALIZARE 20:53 Ţările NATO au căzut de acord şi au pus în aplicare o prezenţă aliată crescută în regiunea Mării Negre chiar începând din 2014, după anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia, a declarat marţi secretarul general Jens Stoltenberg, precizând că Alianța și-a sporit și mai mult prezenţa înainte şi după ziua începerii invaziei ruse în Ucraina.

„Când ne-am dat seama, în toamna trecută, că Rusia plănuieşte o invazie la scară mare a Ucrainei, am crescut prezenţa în regiunea Mării Negre. (…) Comandamentul Aliat Suprem a primit autoritatea de a deplasa forţe în această regiune (a Mării Negre – n.r.) atunci când este nevoie şi asta s-a făcut şi până acum în mare măsură, dar dacă este necesar pot fi aduse forţe suplimentare la sol şi pe mare”, a declarat Jens Stoltenberg într-o conferinţă de presă la finalul primei zile a reuniunii miniştrilor de externe din NATO, găzduită de Palatul Parlamentului.

Ucraina cere Occidentului transformatoare şi rachete antiaeriene

ACTUALIZARE 20:15 Ucraina le-a cerut marţi la Bucureşti partenerilor occidentali sisteme de apărare antiaeriană şi transformatoare pentru a face faţă bombardamentelor ruseşti asupra infrastructurii sale energetice, în timp ce Departamentul de Stat al SUA a anunţat un nou pachet de ajutor pentru Ucraina, în valoare de 53 de milioane de dolari şi destinat menţinerii furnizării de energie electrică, relatează agenţiile Reuters, AFP şi EFE, citate de Agerpres.

Ultima dată am spus trei cuvinte: arme, arme, arme. De data aceasta am alte trei cuvinte: mai repede, mai repede şi mai repede”, a indicat ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba înaintea unei întâlniri cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Avem nevoie de rachete antiaeriene IRIS, Hawk, Patriot şi avem nevoie de transformatoare”, a rezumat Kuleba în faţa presei în timpul reuniunii miniştrilor de externe din statele NATO care a început marţi la Bucureşti.

Dacă avem transformatoare şi generatoare, ne vom putea restabili alimentarea cu energie. Dacă avem sisteme antiaeriene, ne putem apăra de următoarele lovituri cu rachete ruseşti. Pe scurt: (rachete) Patriot şi transformatoare este ceea ce Ucrainei îi trebuie cel mai mult”, a explicat ministrul ucrainean.

Tot marţi, Departamentul de Stat al SUA a anunţat un nou astfel de ajutor pentru Ucraina. Ajutorul va consta în transformatoare şi alte echipamente destinate producerii de electricitate sau reparării sistemului energetic avariat de rachetele ruseşti şi va fi expediat Ucrainei urgent, menţionează un comunicat al Departamentului de Stat al SUA.

Secretarul american de stat Antony Blinken şi-a informat aliaţii asupra acestei noi iniţiative de sprijin pentru sectorul energetic ucrainean la reuniunea G7 desfăşurată în timpul reuniunii de la Bucureşti a miniştrilor de externe din statele NATO.

De când a început în februarie agresiunea rusă contra Ucrainei, ajutorul economic şi militar oferit acestei ţări de către SUA a ajuns la circa 32 de miliarde de dolari, din care 145 de milioane au fost destinate reparării, întreţinerii şi consolidării sectorului energetic ucrainean în faţa atacurilor continue ale Rusiei.

Administraţia preşedintelui american Joe Biden a bugetat 1,1 miliarde de dolari ca asistenţă în sectorul energetic pentru Ucraina şi Republica Moldova.

O ţintă principală a atacurilor ruseşti cu drone şi rachete asupra sistemului energetic ucrainean sunt transformatoarele electrice, provocând astfel pene de curent extinse. Conform Kievului, între 25% şi 30% din infrastructura energetică ucraineană a fost avariată.

Kuleba s-a întâlnit cu omologii din NATO, în pofida veto-ului Ungariei

ACTUALIZARE 19.53 Dmitro Kuleba, ministrul de externe ucrainean, a avut marţi la Bucureşti o reuniune cu omologii săi din ţările NATO, în pofida veto-ului Ungariei, care împiedică din 2017 Ucraina să participe la reuniunile acestei alianţe, a declarat un purtător de cuvânt al MAE ucrainean. Purtătorul de cuvânt Oleg Nikolenko a precizat că este vorba despre o reuniune informală, paralelă reuniunii miniştrilor de Externe ai NATO.

Declarația miniștrilor de externe NATO, adoptată la București

ACTUALIZARE 19.28 Miniștrii de Externe NATO au adoptat o declarație comună la București, în care condamnă „acțiunile crude ale Rusiei împotriva populației civile din Ucraina” și reafirmă „sprijinul politic și practic” pentru această țară „atât timp cât va fi necesar”. Miniștrii au reamintit „importanța strategică” pentru NATO a regiunii Balcanilor de Vest și a Mării Negre și au reafirmat că Alinața „va continua să protejeze populațiile noastre și să apere fiecare centimetru al teritoriului Aliat în orice moment”.

G7 spune că atacurile ruse asupra infrastructurii energetice din Ucraina sunt „crime de război”

ACTUALIZARE 17.15 Germania, care asigură preşedinţia G7, a calificat marţi drept „crime de război” distrugerile „sistematice” de infrastructuri energetice comise de Rusia în Ucraina şi a îndemnat ca acestea să nu rămână nepedepsite, informează AFP.

Atacurile actuale ţintite împotriva aprovizionării cu electricitate şi căldură, „pentru a lăsa oamenii în apartamentele lor în timpul unei ierni în care temperaturile ar putea coborî la – 30 de grade Celsius sunt o crimă de război teribilă”, a declarat ministrul german al justiţiei, Marco Buschmann, după o reuniune cu omologii săi din Grupul naţiunilor puternic industrializate (G7).

Actualele evenimente din Ucraina întăresc „responsabilitatea noastră de a coopera mult mai strâns în domeniul luptei împotriva crimelor de război”, a precizat ministrul, adăugând că acesta constituie motivul respectivei reuniuni, prima de acest gen, potrivit lui, între miniştrii de justiţie ai marilor puteri din G7.

Citește continuarea AICI

Summit istoric la București. Miniștrii de externe din țările NATO s-au reunit la Parlament

ACTUALIZARE 16.24 Şefii diplomaţiilor din ţările membre NATO s-au reunit marţi la Palatul Parlamentului, fiind întâmpinaţi de ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, şi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. La summitul găzduit de țara noastră participă și președintele Klaus Iohannis. 

În declaraţiile date la sosirea la Palatul Parlamentului, înalţii diplomaţi prezenţi la Bucureşti şi-au exprimat susţinerea faţă de Ucraina, împotriva căreia Rusia a declanşat un război, cu referire la gravitatea situaţiei umanitare, şi au apreciat în acelaşi context necesitatea şi unitatea parteneriatului NATO. Au fost menţionate îngrijorări legate de riscurile crizei energetice şi economice.

Alerte de raid aerian în toată Ucraina

ACTUALIZARE 14.40 Alerte de raid aerian au fost emise marţi la prânz pe întreg teritoriul Ucrainei, dar deocamdată nu au existat nici un fel de rapoarte privind noi atacuri ruseşti cu rachete, relatează Reuters.

La Kiev totul este în regulă, dar oficialii ucraineni au cerut populaţiei prudenţă în urma avertismentului preşedintelui Volodimir Zelenski că Rusia ar putea pregăti noi atacuri la aproape o săptămână după ultimul val important de bombardamente cu rachete.

“Data trecută, ruşii şi-au deghizat lovitura sub forma unor zboruri de antrenament…Să vedem”, a remarcat Vitali Kim, guvernatorul regiunii Nikolaev (Mikolaiv), în sudul Ucrainei.

Forţele antiaeriene ale armatei ucrainene sunt pregătite să respingă un nou atac cu rachete din partea agresorului rus, a reacţionat un purtător de cuvânt al armatei aerului a Ucrainei, Iuri Ignat, citat de Ukrinform.

Ucraina se confruntă cu o lipsă de energie electrică de 30% 

ACTUALIZARE 12.56 Ucraina încă se străduia marți să restabilească integral furnizarea de energie electrică, la aproape o săptămână de la ultimul val de raiduri de rachete rusești. Operatorul rețelei naționale de energie electrică Ukrenegro a informat că deficitul de electricitate a crescut ușor față de luni, ca urmare a închiderilor de urgență la mai multe centrale electrice și a creșterii consumului pe măsură ce se instalează iarna.

„Începând cu ora 11:00 a.m. pe 29 noiembrie, producătorii de electricitate asigură 70% din consumul de electricitate din Ucraina. Deficitul actual de capacitate este de 30%. Subliniem faptul că deficitul general din sistemul energetic este o consecință a șapte valuri de atacuri cu rachete rusești asupra infrastructurii energetice a țării”, a transmis Ukrenergo, citat de The Kyiv Indepedent.

Estimare Forbes: Rusia a cheltuit 82 de milioane de dolari în cele nouă luni de război în Ucraina

ACTUALIZARE 12.40 Cheltuielile militare ale Rusiei în timpul celor nouă luni de război în Ucraina se ridică la aproximativ 82 miliarde de dolari, această cifră cuprinzând sumele nemijlocite utilizate pentru susţinerea efortului de război, conform estimărilor ediţiei ucrainene a Forbes.

Dar în această cifră nu sunt cuprinse cheltuielile stabile pentru apărare sau pierderile provocate economiei ţării. În 2021, toate veniturile bugetare ale Rusiei s-au cifrat la 340 miliarde de dolari. Adică, Federaţia Rusă a cheltuit deja în acest an pentru operaţiunile militare un sfert din veniturile de anul trecut.

Dacă în primăvară astfel de cheltuieli ar fi putut să pară destul de acceptabile, ţinând cont de faptul că Rusia încasa circa 1 miliard de euro pe zi pentru livrările sale de petrol şi gaze, în prezent situaţia este diferită. Veniturile bugetului federal din exporturile de petrol şi gaze sunt în scădere.

Rusia a pierdut deja o mare parte din piaţa europeană de gaze după oprirea livrărilor prin conducta Nord Stream-1. 

Citește continuarea AICI

Ucraina a primit din partea Slovaciei 30 de vehicule de luptă

ACTUALIZARE 11.50 Ucraina a primit din partea Slovaciei 30 de vehicule de luptă BVP-1 din epoca sovietică, a anunţat ministrul apărării slovac, Jaroslav Nad (OLaNO), marţi pe contul său de Facebook, informează agenţia slovacă TASR.

Ministrul a precizat că Slovacia va primi la schimb 15 tancuri germane Leopard 2A4, care vor fi livrate după ce vor fi supuse unei revizii generale de către partea germană.

Pachetul va mai include piese de schimb, muniţie şi instruire a echipajelor.

Primul tanc Leopard va sosi la începutul lunii decembrie, urmând ca restul până la 15 să ajungă treptat, în livrări de câte unul sau două pe lună, a indicat ministrul slovac.

El a subliniat că acest schimb este o situaţie în care toate părţile implicate au de câştigat, şi a evidenţiat cooperarea Slovaciei cu Germania în domeniul apărării.

Stoltenberg, la București: „NATO este aici, pregătită să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat. Războiul lui Putin este un eșec”

ACTUALIZARE 11.30 Alianţa Nord-Atlantică este aici, este vigilentă şi este pregătită să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat, a declarat, marţi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o intervenţie la Aspen – GMF Bucharest Forum, care are loc la Bucureşti. 

Înaltul oficial se află în România pentru a prezida reuniunea miniştrilor de Externe din NATO, care are loc marţi şi miercuri la Palatul Parlamentului.

„Miniştrii Afacerilor Externe din ţările NATO se reunesc în Bucureşti, în timp ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei are loc la graniţa cu România şi subminează ordinea internaţională bazată pe reguli. Este un moment critic pentru securitatea noastră şi transmitem un mesaj important: NATO este aici, NATO este vigilentă şi este pregătită să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat”, a afirmat Stoltenberg.

ONU: Situația umanitară din sudul Ucrainei este „critică”

ACTUALIZARE 11.20 Situația rămâne „îngrozitoare” și „critică” în orașele din sudul Ucrainei Herson și Nikolaev. Doar în Nikolaev, aproape un sfert de milion de oameni nu au apă, căldură și energie electrică, a transmis ONU, scrie CNN.

Cele două orașe au fost vizitate de coordonatorul de acțiuni umanitare Denise Brown, care a observat că oamenii care fug din Herson se duc în Nikolaev.

„În Nikolaev au fost înființate centre unde oamenii să poată veni să se încălzească. Aceste centre au primit provizii și generatoare, ca să poată fi funcționale”, a spus purtătorul de cuvânt al ONU.

„În Herson, ne așteptăm ca, având sprijinul autorităților, să putem acoperi nevoile de bază ale oamenilor care au rămas în oraș. Situația alimentării cu apă, încălzire și electricitate rămâne însă îngrozitoare, deși alimentarea cu energie electrică este restabilită treptat”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Prin intermediul ONU au fost donate ajutoare umanitare de 3,1 miliarde de dolari pentru Ucraina.

Ministerul britanic al Apărării: Forțele ruse probabil că au încetat în mare măsură desfășurarea grupurilor tactice de batalion (BTG-uri)

ACTUALIZARE 11.17 În evaluarea de marți a frontului, Ministrul britanic al Apărării spune că în ultimele trei luni, este posibil ca forțele rusești din Ucraina să fi încetat în mare parte să se desfășoare sub formă de grupuri tactice de batalioane (BTG). 

Conceptul BTG a jucat un rol important în doctrina militară rusă din ultimii zece ani și a presupus ca batalioanele să fie integrate cu o gamă completă de subunități de sprijin, inclusiv blindate, recunoaștere și (spre deosebire de la practicile occidentale) artilerie. notează Londra.

Britanicii spun și că mai multe slăbiciuni intrinseci ale conceptului BTG au fost expuse în luptele de mare intensitate și pe scară largă în războiul din Ucraina de până acum.

Alocarea relativ redusă de infanterie de luptă a BTG-urilor s-a dovedit adesea insuficientă. Distribuția descentralizată a artileriei nu a permis Rusiei să își valorifice pe deplin avantajul în ceea ce privește numărul de tunuri; și puțini comandanți BTG au fost împuterniciți să exploateze în mod flexibil oportunitățile modelului BTG.

Autoritățile ucrainene investighează locuri în care se presupune că au avut loc torturi în orașul Herson

ACTUALIZARE 10.25 La mai bine de două săptămâni după ce rușii s-au retras din Herson, anchetatorii spun că au fost găsite cinci camere de tortură în orașul din sudul orașului și cel puțin încă patru în regiunea mai largă Herson.

Ucrainenii susțin că au fost închiși, bătuți, supuși șocurilor electrice, interogați și amenințați cu moartea, conform AP și The Guardian.

Experții în drepturile omului au avertizat că acuzațiile făcute până acum sunt doar începutul. Poliția națională ucraineană spune că peste 460 de crime de război au fost comise de soldații ruși în Herson.

Ucraina respinge atacurile din Doneţk şi Lugansk 

ACTUALIZARE 10.20 Ministerul Afacerilor Interne al Ucrainei a transmis că în ultimele 24 de ore forțele sale au respins atacurile rusești în regiunile Donețk și Lugansk din estul țării, scrie Sky News.

Într-o actualizare cu privire la evoluțiile din prima linie a frontului, ucrainenii au adăugat și că zonele din regiunea Harkov, în nord-est, au fost atacate de ruși. 

Concluzii ale autorităților ucrainene: 

  • Ucraina a respins atacurile din ultimele 24 de ore în: Novoselivske, Bilogorivka, regiunea Lugansk și Serebryanka, Verkhnyokamianske, Bilogorivka, Yakovlivka, Pervomaiske, Opytne, Nevelske, Krasnohorivka și regiunea Donețk;
  • Rusia a lansat nouă rachete și 13 lovituri aeriene în ultimele 24 de ore;
  • Zonele din regiunea Harkov au fost atacate;
  • În direcțiile Bakhmut și Avdiiv din regiunea Donețk, forțele ruse se concentrează pe acțiuni ofensive;
  • În ultima zi, forțele ucrainene au lovit „trei zone de concentrare a personalului, armelor și echipamentelor militare ale inamicului”.

ISW: Forțele rusești se pregătesc probabil să lanseze un nou val de atacuri cu rachete în Ucraina în cursul săptămânii viitoare

ACTUALIZARE 10.00 Conform celei mai recente evaluări a frontului, Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW) transmite că capturarea, revendicată de ruși, a câtorva sate mici din jurul Bahmutului pe 27 și 28 noiembrie nu prevestește o încercuire iminentă a orașului de către ruși. 

ISW precizează că recentele desfășurări de forțe rusești în Belarus în noiembrie 2022 fac probabil parte dintr-un efort de a spori capacitatea de instruire a Rusiei. 

Bloggerii militari ruși au criticat intens decizia Ministerului rus al Apărării de a impune limite vamale severe la importul de bunuri cu dublă utilizare, ceea ce indică o nemulțumire continuă și generalizată față de modul în care instituția conduce războiul, se mai arată în evaluarea ISW.

Experții american notează și că forțele rusești se pregătesc probabil să lanseze un nou val de atacuri cu rachete în Ucraina în cursul săptămânii viitoare, dar aceste pregătiri sunt probabil menite să mențină ritmul recent al atacurilor, mai degrabă decât să îl sporească. 

Forțele ruse au continuat eforturile de apărare împotriva operațiunilor de contraofensivă ucrainene în jurul orașului Svatove, în timp ce surse rusești au raportat că trupele ucrainene au continuat contraofensiva la vest de Kremina, mai punctează ISW.

În evaluare se mai precizează că trupele de invazie au continuat să consolideze pozițiile fortificate și să stabilească măsuri de securitate în estul regiunii Herson. 

Forțele ucrainene au continuat să lovească obiectivele militare rusești și liniile logistice esențiale din sudul țării, este una din concluziile ISW.

O alta prevede faptul că armata rusă continuă să se confrunte cu probleme legate de pregătirea și echipamentul adecvat și cu provocări legate de moral și disciplină, deoarece eșecurile militare au un impact social intern semnificativ.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Alte două avioane rusești doborâte de ucraineni. ONU: Războiul din Ucraina a ucis până acum peste 6.600 de civili.

Statul Major al armatei ucrainene a anunțat doborârea a două avioane de luptă rusești în ultimele 24 de ore: este vorba despre un bombardier supersonic Suhoi Su-24 și un avion de atac la sol Suhoi Su-25.

Armata ucraineană a mai precizat că, în ultima zi, forțele Kievului au reușit să respingă mai multe atacuri rusești în regiunile Lugansk și Donețk.

Conform ONU, războiul din Ucraina a provocat până acum moartea a peste 6.600 de civili și rănirea a peste 10.000, informează Kyiv Independent.

Administrația Biden a acordat 1,1 miliarde de dolari pentru energie în Ucraina și Republica Moldova

Ajutorul financiar pentru infrastructura energetică ucraineană, care va fi detaliat de secretarul de stat american Antony Blinken, sosit la Bucureşti, „va fi substanţial şi nu s-a terminat”, le-a spus jurnaliştilor unul dintre responsabili, sub acoperirea anonimatului, care nu a oferit detalii suplimentare sau suma exactă.

Totuşi, oficialul american a amintit că administraţia Biden a bugetat 1,1 miliarde de dolari pentru energie în Ucraina şi Republica Moldova. Acesta se înscrie în perspectiva unei conferinţe internaţionale a donatorilor în “sprijinirea rezistenţei civile ucrainene”, care va avea loc pe 13 decembrie în Franţa, a subliniat oficialul, scrie Agepres.

Rusia s-a angajat de la începutul lui octombrie într-o campanie de lovituri masive cu rachete care vizează infrastructura energetică din Ucraina. Potrivit datelor prezentate de guvernul ucrainean, între 25-30% din această infrastructură a fost avariată.

“Ceea ce fac ruşii este să vizeze în mod special staţiile de transformare de înaltă tensiune”, şi nu doar centralele electrice în sine, pentru a perturba întregul lanţ de la producţie la distribuţie, a explicat responsabilul american.

Miniştrii de externe ai NATO se întâlnesc marţi şi miercuri în capitala României, unde se vor vorbi pe larg despre sprijinul Alianţei Nord-Atlantice pentru Ucraina de la invazia rusă din 24 februarie.

Germania, care prezidează G7, a convocat, la rândul său, marţi după-amiază, o întâlnire în marja NATO cu privire la criza energetică cauzată de războiul din Ucraina, în cursul căreia Statele Unite vor face apel la celelalte ţări să îşi întărească ajutorul în acest domeniu, potrivit diplomatului american.

Va fi, de asemenea, ocazia de a sublinia “coeziunea şi unitatea remarcabile” ale Alianţei Nord-Atlantice de la începutul războiului din Ucraina, le-a declarat luni jurnaliştilor Karen Donfried, subsecretar de stat pentru Afaceri Europene.

România, precum şi Republica Moldova vecină, au fost puternic lovite de război şi aproximativ 2 milioane de persoane au tranzitat pe acolo, fugind din Ucraina. Bucureştiul găzduieşte în prezent aproape 80.000 de refugiaţi, potrivit cifrelor citate de Washington.

Pe lângă războiul din Ucraina, miniştrii NATO vor analiza stadiul aderării Finlandei şi Suediei, deja ratificată de 28 din cele 30 de ţări membre, dar care rămâne suspendată undei verzi din partea Turciei şi Ungariei, şi vor discuta despre ameninţarea crescândă reprezentată de China.

Această discuţie, iniţiată la summitul NATO din iunie de la Madrid, în jurul gigantului asiatic “nu înseamnă că NATO urmăreşte să se extindă în China, ci reflectă provocarea pe care o reprezintă China pentru Europa”, a spus Karen Donfried, citând în special provocarea tehnologică.

Editor : G.M. | M.D.B.

Ați putea dori, de asemenea

Copyright ©️ All rights reserved. | thenews.co.ro