Monday, March 20, 2023
Home Internațional Un oraș minier este noul punct fierbinte pe frontul de est. Rusia mută masiv trupe la granița cu Ucraina

Un oraș minier este noul punct fierbinte pe frontul de est. Rusia mută masiv trupe la granița cu Ucraina

by admin

Un om a murit și trei au fost răniți, în Harkov. Este primul bilanț prezentat după ce o bombă rusească a lovit un bloc de locuințe din al doilea cel mai mare oraș al Ucrainei. Atacul de azi-noapte a avut loc în estul orașului. Volodimir Zelenski le-a cerut aliaților Ucrainei să trimită noi arme pentru a-și ajuta armata să oprească războiul. El a descris situația de pe front ca fiind “foarte dură”. Ucraina a dezminţit că trupele ruse avansează, după cum susţine Moscova, lângă oraşul Vugledar, un nou punct fierbinte de pe frontul din estul Ucrainei, unde luptele se intensifică în ultimul timp. 

Un mort și trei răniți după ce rușii au lovit Harkov cu bombe în timpul nopții. FOTO: Profimedia Images

LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI

Noua ambasadoare a SUA la Moscova pledează pentru dialog, în pofida „tensiunilor fără precedent”

ACTUALIZARE 18:45 Noua ambasadoare a SUA în Rusia, Lynne Tracy, a pledat luni pentru dialog cu Kremlinul, în pofida „tensiunii fără precedent„ între Washington şi Moscova, transmite agenţia EFE „Ambasadoarea Tracy acordă o atenţie specială menţinerii dialogului între capitalele ţărilor noastre într-o perioadă de tensiuni fără precedent”, a scris Ambasada SUA pe canalul său de Telegram.

Noua şefă a misiunii diplomatice americane îşi va axa activitatea de asemenea asupra cetăţenilor americani aflaţi în detenţie în Rusia şi asupra promovării legăturilor între popoarele rus şi american, se mai arată în acelaşi mesaj, scrie Agerpres.

Lynne Tracy a fost primită luni la sediul Ministerului rus de Externe de viceministrul de externe rus Serghei Riabkov, căruia i-a înmânat copiile scrisorilor de acreditare. Ea a rămas la sediul MAE rus circa o jumătate de oră şi la plecare nu a făcut declaraţii de presă. „Şefei misiunii diplomatice americane i s-a indicat că actuala direcţie a Washingtonului de confruntare este contraproductivă şi va conduce în mod inevitabil la consecinţe negative”, a semnalat la rândul său MAE rus într-un comunicat.

Serghei Riabkov şi Lynne Tracy au abordat stadiul relaţiilor bilaterale, „care în ultima perioadă s-au agravat în mod dramatic din vina Washingtonului”, notează MAE rus în textul difuzat. „Partea rusă speră că ambasadoarea SUA va respecta strict în activităţile sale legislaţia rusă, va respecta normele şi uzanţele diplomatice şi va rămâne fidelă principiului neingerinţei în afacerile interne ale ţării în care se află”, adaugă Ministerul rus de Externe.

Lynne Tracy, vorbitoare de limba rusă, este prima femeie care ocupă postul de ambasador al SUA în Rusia şi îi succede lui John Sullivan, care şi-a încheiat misiunea în septembrie anul trecut după ce a fost trei ani la post la Moscova. Ea a fost anterior ambasadoare a SUA în Armenia. Diplomată de carieră, Lynne Tracy a fost de asemenea numărul doi al ambasadei SUA la Moscova între anii 2014 şi 2017 şi a ocupat o poziţie similară la ambasada din Turkmenistan. A mai lucrat la ambasadele SUA din Pakistan, Kârgâzstan şi Kazahstan. Printre funcţiile deţinute în cadrul Departamentului de Stat al SUA se numără cea de consilier superior pentru Rusia şi subsecretar de stat adjunct pentru Asia Centrală.

Putin a trimis copii de școală să o huiduie pe noua ambasadoare a SUA în Rusia

ACTUALIZARE 18:00 Noua ambasadoare a Statelor Unite în Rusia, Lynne Tracy, a fost primită cu huiduieli la Moscova de câțiva protestatari, printre care și minori, cu pancarte și sloganuri cu mesaje anti-SUA, relatează Reuters. Tracy s-a dus luni la Ministerul rus de externe pentru a-și prezenta acreditarea.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Protestatarii țineau în mâini pancarte pe care erau scrise mesaje critice la adresa Washingtonului, pe una dintre acestea putând fi citite cuvintele: „Tancurile voastre ucid civili”.

Citește continuarea AICI 

„A murit ca un erou”. Un pilot ucrainean și-a dat viața ca să protejeze civilii, după ce avionul i-a fost lovit de ruși

ACTUALIZARE 17:50 Brigada 299 de aviație tactică, numită după generalul locotenent Vasil Nikiforov, a anunțat pe 30 ianuarie că și-a pierdut unul dintre cei mai buni ofițeri, maiorul Danilo Murașko, în vârstă de 24 de ani, relatează kyivindependent.com.

Pilotul a fost ucis în timpul unei misiuni de luptă în estul Ucrainei, pe 27 ianuarie. Avionul său a fost doborât de un avion de vânătoare rusesc. Potrivit brigăzii, după ce a fost lovit, Murașko a încercat să îndepărteze aeronava de clădirile rezidențiale din orașul Shabelkivka, regiunea Donețk.

pilot decedat
Danilo Murașko, în vârstă de 24 de ani, a fost ucis în misiune de luptă în Donbas. Foto: 299th tactical aviation brigade/Facebook

Manevra l-a costat timp și l-a făcut să zboare mai jos, motiv pentru care nu s-a putut ejecta în siguranță. Murașko „a murit ca un erou”, a transmis un oficial militar.

Citește continuarea AICI 

Zelenski a discutat cu premierul Danemarcei despre impactul atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice

ACTUALIZARE 16:25 Președintele Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, în regiunea Nicolaev, din sudul Ucrainei, cu care a discutat despre impactul loviturilor rusești cu rachete și drone, scrie The Guardian. 

Cei doi „au analizat starea infrastructurii energetice a regiunii, mijloacele de protecție a acesteia și ritmul de recuperare”, a scris Zelenski pe Telegram.

Un deținut rus, recrutat de Wagner, a fugit din Ucraina pentru a se întoarce în închisoare

ACTUALIZARE 16:22 Pușcăriașul în vârstă de 26 de ani a fost recrutat chiar de către Evgheni Prigojin, supranumit ”Bucătarul lui Putin”, și trimis într-un poligon de antrenament din regiunea ucraineană Lugansk. Tânărul a dezertat din rândul mercenarilor Wagner și încearcă să se întoarcă în închisoare, după ce baza în care se afla a fost atacată de ucraineni, transmite publicația independentă agents.media.

Igor Matiuhin, trimis în închisoare pentru furt, a fost recrutat de șeful armatei private Wagner, Evgheni Prigojin, în luna noiembrie a anului trecut. Imediat după ce și-a dat acordul pentru a participa în războiul din Ucraina, a ajuns într-o bază de pregătire aflată în Donbas. Poligonul a fost atacat de către armata Kievului, moment în care tânărul a decis să se întoarcă în Rusia pentru a reveni în închisoare. 

Pușcăriașul rus a vorbit și despre condițiile în care se desfășurau antrenamentele în poligonul de lângă Lugansk: „Deținuții recrutați erau „motivați” prin frică, erau amenințați că vor fi împușcați fără să ajungă în fața unui judecător”.

Acesta povestește despre un bărbat din unitatea sa care a fost dus într-o direcție necunoscută, după ce a refuzat să îndeplinească un ordin și nu s-a mai întors.  Matiuhin, în momentul recrutării, era pentru a treia oară în pușcărie. Conform datelor făcute publice de către hackeri, acesta era condamnat pentru delapidare și furtul a patru mașini.

Citește continuarea AICI 

Ucrainenii vor primi milioane de becuri LED de la UE pentru a-și reduce consumul de energie

ACTUALIZARE 16:17 Ucrainenii au fost îndemnaţi luni să îşi schimbe vechile becuri incandescente cu becuri LED mai eficiente din punct de vedere energetic, conform unei scheme lansate pentru a răspunde la o criză energetică provocată de atacurile ruseşti, transmite Reuters.

Lansând un program susţinut de Uniune Europeană şi destinat înlocuirii a 50 de milioane de becuri incandescente, ministrul ucrainean al Economiei, Yulia Svyrydenko, a anunţat că toate persoanele adulte vor putea să schimbe câte cinci becuri incandescente pentru un bec LED la oficiile poştale.

Obiectivul este ca, peste câteva luni, deficitul energetic provocat de atacurile ruseşti asupra infrastructurii de electricitate să fie redus cu un sfert, scrie Agerpres.

Ucraina luptă atât pe frontul militar cât şi pe frontul economic şi cel energetic. Este un pas important să reducem presiunea asupra sistemului energetic ucrainean, a precizat Yulia Svyrydenko la o conferinţă de presă.

Un bec LD consumă de opt ori mai puţină electricitate decât vechile becuri incandescente, a subliniat oficialul ucrainean. Economisirea energiei este vitală pentru a-i ajuta pe ucraineni să treacă de prima iarnă de după invazia rusească.

Oficialii de la Kiev au estimat că aproximativ 40% din sistemul energetic ucrainean a fost afectat iar unele centrale electrice sunt în teritoriul care a fost ocupat de forţele ruseşti. 

Operatorul reţelei de electricitate din Ucraina, Ukrenergo, a anunţat luni că deficitul energetic este unul semnificativ, în condiţiile în care consumul a crescut la debutul săptămânii de lucru iar temperaturile au coborât sub zero. Compania a pus în aplicare un program de întrerupere a aprovizionării cu electricitate pe întreg teritoriul Ucrainei.

Ambasadorul UE în Ucraina, Matti Maasikas, a spus că blocul comunitar va furniza 30 de milioane de becuri LED iar Franţa va furniza alte cinci milioane de becuri LED. Maasikas a adăugat că UE furnizează de asemenea generatoare şi alte echipamente.

Kremlinul avertizează că trimiterea mai multor arme în Ucraina „duce la o escaladare semnificativă”

ACTUALIZARE 15:40 Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că furnizarea de arme suplimentare de către Occident Ucrainei va duce la o „escaladare semnificativă” a conflictului, scrie The Guardian. Kievul „cere din ce în ce mai multe arme”, a spus Peskov într-o discuție cu reporterii luni, după ce ministrul adjunct de externe al Ucrainei, Andri Melnyk, a cerut Germaniei să trimită țării sale un submarin.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Peskov a spus că țările occidentale „încurajează aceste cereri și își declară disponibilitatea de a furniza astfel de arme”. „Este o situație fără fund: duce la o escaladare semnificativă, duce la implicarea directă din ce în ce mai mare a țărilor NATO în conflict – dar nu are potențialul de a schimba cursul evenimentelor și nu va face acest lucru”, a adăugat Peskov.

Ministerul britanic al Apărării: Autoritățile ruse se gândesc să recruteze noi soldați în cadrul așa-zisei „mobilizări parțiale”

ACTUALIZARE 14.47 În evaluarea de luni dimineață, Ministerul britanic al Apărării a afirmat că este foarte probabil ca liderii ruși „să continue să caute modalități de a întruni numărul mare de personal necesar pentru a asigura resursele pentru orice viitoare ofensivă majoră în Ucraina, minimizând în același timp disensiunile interne”.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

China dă vina pe SUA pentru invazia rusă în Ucraina cu doar câteva zile înainte ca Blinken să ajungă la Beijing

ACTUALIZARE 14.41 Ministerul de Externe chinez a încercat să dea vina pe Statele Unite pentru invazia Rusiei asupra Ucrainei, afirmând că Washingtonul a creat condiţiile care au condus la război, şi a condamnat livrările de arme pentru inflamarea conflictului care se apropie de împlinirea unui an, relatează DPA.

„SUA sunt cele care au declanşat criza din Ucraina şi sunt cel mai mare factor care o alimentează şi au continuat să vândă arme grele şi de asalt Ucrainei, ceea ce nu a făcut decât să prelungească şi să intensifice conflictul”, a declarat luni presei Mao Ning, purtătoare de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe chinez.

Comentariile ei au venit drept răspuns la o întrebare privind acuzaţiile din SUA că unele companii chineze au oferit sprijin părţii ruse, notează Agerpres.  Ea a denunţat aceste afirmaţii drept „suspiciuni nejustificate” şi „şantaj lipsit de temei”. 

Rusia a mutat trupe suplimentare în regiunea Kursk de la graniţia cu Ucraina (guvernator)

ACTUALIZARE 14.20 Rusia a mutat forţe suplimentare şi echipament în regiunea Kursk de la graniţa cu Ucraina pentru a proteja frontiera şi a asigura securitatea, a declarat luni guvernatorul regional Roman Starovoit, potrivit agenţiei de Interfax, preluată de Reuters.

Autorităţile locale susţin că regiunea a fost lovită repetat de obuze ucrainene după declanşarea războiului din Ucraina, în urmă cu aproape un an.

Unele dintre trupele ruse au intrat în Ucraina din regiunea Kursk, deşi zonele din nord-estul ţării pe care acestea le-au ocupat au fost recucerite între timp de forţele Kievului.

Starovoit a declarat la o întâlnire a administraţiei regionale că un contingent solid format din personal al forţelor armate, gărzi de frontieră şi angajaţi ai agenţiilor statului a fost înfiinţat la Kursk, dar că “este necesar să se furnizeze sprijin complet pentru primirea, desfăşurarea şi instalarea unor forţe suplimentare”.

Kievul a avertizat în mod repetat că Rusia ar putea face o nouă încercare de a ocupa părţi din nord-estul Ucrainei, atrăgând atenţia asupra activităţii militare comune în creştere în Belarus, stat aliat cu Rusia şi punctul de plecare în februarie a uneia dintre direcţiile de invazie, la circa 200 km de provincia Kursk.

Kievul susţine că trupele ucrainene îşi menţin poziţiile lângă oraşul Vugledar, contrar afirmaţiilor Moscovei

ACTUALIZARE 14.10 Ucraina a dezminţit luni că trupele ruse avansează, după cum susţine Moscova, lângă oraşul Vugledar, un nou punct fierbinte de pe frontul din estul Ucrainei, unde luptele se intensifică în ultimul timp.

“Unităţile noastre continuă să avanseze (…). Unităţi s-au instalat la est de Vugledar şi continuă să lucreze în împrejurimi”, a declarat luni dimineaţa liderul regimului de ocupaţie rus din regiunea Doneţk, Denis Puşilin, citat de agenţiile de ştiri ruse.

Totuşi, un purtător de cuvânt al armate ucrainene însărcinat cu această zonă, Evhen Erin, a dat asigurări că atacurile ruse din zonă au eşuat. Potrivit lui Erin, forţele ucrainene au reuşit să-i respingă pe ruşi cu ajutorul “armelor de foc şi artileriei”. “Inamicul nu a avut succes şi s-a repliat. Noi nu am pierdut poziţiile noastre”, a dat asigurări Erin.

La rândul său, Puşilin a afirmat că armata ucraineană s-a retras într-un sector unde se află “un mare număr de situri industriale şi clădiri înalte”, ceea ce facilitează operaţiunile defensive. “Plecăm de la principiul că duşmanul va rezista”, a adăugat Puşilin.

Vugledar, oraş minier care număra circa 15.000 de locuitori înainte de ofensiva rusă, este situat la 150 de kilometri la sud de Bahmut, alt punct nevralgic al frontului de est pe care armata rusă încearcă să-l ocupe de peste şase luni, cu preţul unor pierderi grele.

Denis Puşilin a precizat luni că “lupte înverşunate” sunt în curs lângă Bahmut şi că este “prea devreme” pentru a vorbi despre o încercuire a oraşului de către trupele ruse.
“Lupte sunt în curs, noi ţinem liniile de apărare, provocându-le (ruşilor) pierderi”, a declarat un alt purtător de cuvânt al armatei ucrainene pentru frontul de est, Serghei Cerevatîi. 

Reacția Kremlinului după ce Boris Johnson a spus că Putin l-a amenințat cu rachete. „Este o situaţie foarte stânjenitoare”

ACTUALIZARE 13.50 Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat luni că fostul premier britanic Boris Johnson a mințit când a spus că preşedintele rus Vladimir Putin l-a ameninţat cu un atac cu rachete în timpul unei convorbiri telefonice înaintea invadării Ucrainei. 

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că ceea ce a spus Boris Johnson nu este adevărul, ci, „mai precis, este o minciună”. Într-un documentar realizat de BBC, Johnson afirmă că liderul rus l-a ameninţat cu un atac cu rachete care „ar dura doar un minut”. „El m-a ameninţat la un moment dat şi a spus «Boris, nu vreau să te rănesc, dar cu o rachetă ar dura doar un minut» sau ceva de genul ăsta”, a menţionat fostul şef al executivului britanic. 

Polonia crește bugetul apărării la 4% din PIB, dublu față de cerințele NATO

ACTUALIZARE 13.30 Polonia, ţară membră NATO, care se învecinează cu Ucraina, îşi va spori în 2023 bugetul pentru apărare până la 4% din Produsul Intern Brut (PIB), a anunţat luni prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, declarase recent că țările NATO ar trebui să majoreze cheltuielile de apărare peste limita de 2% din PIB, cât este stabilită în prezent.

„Războiul (Rusiei) asupra Ucrainei face ca noi să ne înarmăm şi mai repede. Din acest motiv, vom face un efort fără precedent, (alocând) 4% din PIB armatei poloneze”, a declarat luni premierul Mateusz Morawiecki, potrivit AFP, preluată de Agerpres. Forţele militare ale Poloniei numără în prezent în serviciul său în total 164.000 de bărbaţi şi femei, inclusiv 36.000 de voluntari ai unităţilor de securitate naţională. 

Ucraina acuză Comitetul Internaţional Olimpic că este un “promotor al războiului”

ACTUALIZARE 12.25 Preşedinţia Ucrainei a criticat luni Comitetul Internaţional Olimpic (CIO), acuzându-l că este “un promotor al războiului”, pentru că examinează posibilitatea de a autoriza participarea atleţilor ruşi sub stindard neutru la Jocurile Olimpice din 2024, informează Agerpres. 

“CIO este un promotor al războiului, al omuciderii şi al distrugerii. CIO priveşte cu plăcere cum Rusia distruge Ucraina şi oferă apoi Rusiei o platformă pentru a promova genocidul”, a acuzat pe Twitter consilierul prezidenţial Mihailo Podoliak, vizându-l personal pe Thomas Bach, preşedintele german al CIO. “Este evident că banii care cumpără ipocrizia olimpică nu au mirosul sângelui Ucrainei. Nu-i aşa, domnule Bach?”, a scris Podoliak. 

O firmă din Rusia oferă recompense în bani celor care vor distruge tancurilor occidentale din Ucraina

ACTUALIZARE 12.00 O companie rusă anunţă că va oferi cinci milioane de ruble (72.000 de dolari) în numerar primilor soldaţi care distrug sau capturează tancuri de fabricaţie occidentală în Ucraina, după ce Kremlinul a promis că forţele ruseşti le vor distruge, scrie Reuters.

Statele Unite, Germania şi alte câteva ţări europene se coordonează pentru a trimite Kievului zeci de tancuri de luptă avansate în următoarele câteva luni, pentru a ajuta la creşterea capacităţii militare a Ucrainei, în condiţiile în care războiul se apropie de un an. Decizia de trimitere a tancurilor de luptă a fost criticată de Kremlin considerând-o o escaladare periculoasă a conflictului, iar purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că tancurile vor “arde” pe linia frontului. 

Tancurile nu au fost încă expediate la Kiev şi ar putea dura câteva luni până când va fi trimisă cea mai mare parte a livrărilor promise.

O companie rusă, Fores, o firmă cu sediul în Urali care produce un material folosit în industria petrolieră, oferă o recompensă militarilor ruşi care “capturează sau distrug” tancurile Leopard 2 de fabricaţie germană sau Abrams de fabricaţie americană. Compania a declarat că va plăti cinci milioane de ruble primului soldat rus care va distruge unul dintre tancuri şi 500.000 de ruble (7.200 de dolari) pentru toate atacurile ulterioare.

De asemenea, a anunţat că va plăti o recompensă de 15 milioane de ruble (215.000 de dolari) pentru avioanele de luptă de fabricaţie occidentală care vor fi doborâte, în cazul în care acestea vor fi livrate vreodată Ucrainei.

Şeful NATO cere ajutorul Coreei de Sud pentru înarmarea Ucrainei 

ACTUALIZARE 11.35 Secretarul general NATO Jens Stoltenberg a făcut apel la Coreea de Sud să-şi modifice politica de a nu exporta arme naţiunilor aflate în conflict pentru a putea trimite direct arme în Ucraina, scrie CNN. 

“Mai mulţi aliaţi NATO care aveau politica de a nu exporta arme în ţări aflate în conflict şi-au schimbat-o acum”, a declarat Stoltenberg, dând ca exemplu Germania, Norvegia şi candidata la aderarea în NATO Suedia.

“Când invazia pe scară largă a avut loc, anul trecut, multe ţări şi-au schimbat politica pentru că au realizat că singura cale de a proteja democraţia, de a ajuta Ucraina să câştige şi de a crea condiţiile pentru o pace de lungă durată este să livreze sprijin militar”, a spus Stoltenberg. 

Ucraina a pierdut inițiativa pe câmpul de luptă din cauza întârzierilor de armament occidental

ACTUALIZARE 10.30 Întârzierile în livrarea de arme occidentale precum rachete cu rază lungă de acțiune, sisteme antiaeriene avansate sau tancuri au limitat capacitatea Ucrainei de a prelua inițiativa și a putea lansa o contraofensivă pe un front larg și să profite astfel de eșecurile și greșelile făcute până acum de armata rusă, se arată în cea mai nouă analiză a războiului din Ucraina, realizată de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). 

Astfel, Ucraina se confruntă cu dificultăți și chiar cu „imposibilitatea” de a recuceri „porțiuni semnificative” din teritoriile ocupate de Rusia după invazia din februarie 2022, ca urmare a ezitărilor țărilor occidentale în privința furnizării de echipamente militare vitale. 

„Procesul lent de autorizare și livrarea înceată a ajutoarelor (militare) nu au fost singurii factori care au limitat capacitatea Ucrainei de a lansa operațiuni contraofensive la o scară mare. Alte cauze, care țin de armata ucraineană și de factorii de decizie politică ai Ucrainei, au contribuit, de asemenea, la amânarea unor astfel de contraofensive”, se arată în raportul ISW publicat luni. Astfel, autorii analizei arată că Ucraina nu dispune de o industrie de apărare „semnificativă”, care să fie capabilă să susțină efortul militar al țării, în lipsa sprijinului occidental.

Citește continuarea AICI

“Ar trebui să ne luăm câteva lovituri în dinți ca să plecăm din Ucraina”. Putin, sfidat de ruși chiar în Moscova 

ACTUALIZARE 10.28 La Moscova pare să crească numărul celor critică războiul început de Vladimir Putin. Jurnaliștii de la Deutsche Welle i-au întrebat pe locuitorii capitalei ce părere au despre tancurile pe care Occidentul le va trimite Ucrainei. 

Cei care au avut curajul să critice deciziile Kremlinului au fost mai mulți decât de obicei.

VIDEO Aici

ACTUALIZARE 8.30 O persoană şi-a pierdut viaţa şi alte cel puţin trei au fost rănite după ce o rachetă a lovit duminică un bloc de apartamente din Harkov, al doilea oraş al Ucrainei, a declarat guvernatorul regional Oleg Sinegubov, informează luni Reuters.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

“Conform informaţiilor actualizate, o persoană a murit în urma loviturii unei rachete ruseşti asupra unei clădiri rezidenţiale”, a scris Sinegubov pe Telegram. El a precizat că atacul a vizat districtul central al oraşului.

“Trei persoane au fost rănite uşor. Din păcate, o femeie în vârstă a fost ucisă”, a scris guvernatorul pe Telegram.”Soţul ei era în apropiere când a avut loc atacul şi, printr-un miracol, nu a suferit răni grave”.

Sinegubov a declarat pentru Suspilne că echipele de salvare caută o altă femeie în vârstă dispărută, care s-ar putea afla sub dărâmături.

“Etajul al patrulea a fost distrus. Aceasta este o clădire veche”, a spus el.”Înţelegem că etajele al doilea şi al treilea au fost grav avariate. Întreaga secţiune a clădirii nu mai este potrivită pentru locuit”. Anatoli Torianik, adjunctul şefului serviciilor de salvare din Harkov, a declarat că este vorba de o clădirea din lemn. 

Autoritățile locale trebuie acum să găsească locuri în care să mute supraviețuitorii, deoarece clădirea lovită nu mai poate fi folosită.

Ucraina cere să primească arme mai rapid

ACTUALIZARE 8.00 Volodimir Zelenski le-a cerut aliaților Ucrainei să accelereze furnizarea de noi arme pentru a-și ajuta armata să oprească războiul.

“Viteza de aprovizionare a fost și va fi unul dintre factorii cheie în acest război.

Rusia speră să prelungească războiul, să ne epuizeze forțele. Așa că trebuie să facem din timp arma noastră. Trebuie să grăbim evenimentele, să se accelereze furnizarea de arme și să se deschidă noi opțiuni de armament necesare pentru Ucraina”, a spus președintele Ucrainei.

Zelenski a remarcat ajutorul militar anunțat de Statelor Unite, Germania, Polonia, Canada, Belgia, Norvegia și Italia.

În ceea ce privește situația de pe câmpul de luptă, Zelenski a spus că este “foarte dură”: “Bahmut, Vuhledar și alte zone din regiunea Donețk sunt sub atacuri constante ale Rusiei. Există încercări constante de a sparge apărarea noastră. Inamicul menține atacurile intense”.

Olaf Scholz: Germania nu va trimite avioane de luptă Ucrainei

ACTUALIZARE 7.40 Germania nu va trimite avioane de luptă în Ucraina, a declarat cancelarul Olaf Scholz, în contextul în care Kievul solicită ca Occidentul să îi trimită şi mai mult armament pentru contracararea invaziei ruse.

Întrebat într-un interviu în Tagesspiegel cu privire la dorinţa Kievului de a primi avioane de luptă, Olaf Scholz a răspuns: “Nici măcar nu se pune problema avioanelor de luptă. Pot să sfătuiesc doar să nu intrăm într-un război constant de licitare când este vorba de sistemele de arme”.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulţumit Berlinului şi Washingtonului după deciziile de trimitere a tancurilor, însă a cerut şi mai mult, în special avioane de luptă şi rachete cu rază lungă de acţiune.

În interviul acordat, Olaf Scholz a avertizat cu privire la riscul de escaladare în relaţia cu Moscova. “Nu există un război între NATO şi Rusia. Nu vom permite o astfel de escaladare”.

El a menţionat că este necesară menţinerea dialogului cu preşedintele rus Vladimir Putin. Ultima dată, el a vorbit cu Putin la începutul lunii decembrie. “Voi vorbit din nou la telefon cu Putin”, a precizat Scholz.

Putin l-a amenințat pe fostul premier britanic înainte de invazia în Ucraina: Boris, cu o rachetă ar dura un minut (BBC) 

ACTUALIZARE 7.35 Fostul premier britanic Boris Johnson povesteşte într-un documentar BBC că preşedintele rus Vladimir Putin l-a “ameninţat cumva” înainte de invadarea Ucrainei, spunând: “Cu o rachetă ar dura un minut”. 

Cum l-a amenințat Vladimir Putin pe fostul premier al Marii Britanii înainte de invadarea Ucrainei: „Boris, nu vreau să vă fac rău, dar cu o rachetă ar dura un minut”, povestește Johnson În acest documentar în trei părţi, al cărui prim episod este difuzat luni seară pe BBC Two, fostul şef al guvernului britanic povesteşte convorbirea telefonică “foarte lungă” şi “extraordinară” cu preşedintele rus după vizita sa la Kiev, la începutul lunii februarie, scrie Agerpres. La acel moment, Vladimir Putin continua să susţină că nu are nicio intenţie să invadeze Ucraina, în pofida afluxului masiv de soldaţi ruşi în regiunile de graniţă.

Boris Johnson povesteşte că l-a avertizat pe preşedintele rus în legătură cu sancţiunile dure pe care le-ar adopta occidentalii dacă liderul de la Kremlin s-ar angaja pe calea războiului.

“El a spus: ‘Boris, spui că Ucraina nu va intra în NATO în curând. (..) Ce vrei să spui prin “nu curând?'”, povesteşte Boris Johnson. “Ei bine, ea nu va intra în NATO în viitorul apropiat, ştiţi foarte bine asta”, a răspuns fostul lider britanic, un susţinător al ucrainenilor. “La un moment dat, m-a ameninţat cumva şi a spus:’Boris, nu vreau să vă fac rău, dar cu o rachetă ar dura un minut sau ceva de genul acesta”, a continuat Boris Johnson. 

 

Editor : G.M.

Ați putea dori, de asemenea

Copyright ©️ All rights reserved. | thenews.co.ro