Peste o mie de persoane protestează luni în fața Curții de Apel București (CAB), în sprijinul lui Călin Georgescu, în timp ce instanța judecă contestația acestuia privind anularea alegerilor prezidențiale. Procesul, programat să înceapă la ora 14:00, este momentan suspendat. Termenul a fost devansat cu două săptămâni față de data inițială, stabilită pentru 13 ianuarie 2025. Poliția a deschis dosar penal după ce un susținător de-ai lui Georgescu a amenințat-o pe judecătoarea dosarului.
O parte din susţinători au intrat şi în sediul instanţei, cu vuvuzele, în timp ce oamenii scandează lozinci împotriva actualei puteri şi intonează cântece patriotice.
Momentan, procesul este suspendat, după ce avocaţii lui Călin Georgescu au cerut excluderea judecătoarei care se ocupă de acest caz, Cristina Ardeleanu, pe motiv că ea nu ar fi imparţială, deoarece este soţia unui procuror care lucrează la DNA.
Poliţia Capitalei a deschis dosar de cercetare penală pentru „ultraj judiciar”, după ce un bărbat a postat pe Facebook ameninţări la adresa judecătorului de Curtea de Apel Bucureşti care judecă dosarul lui Călin Georgescu.
„Gata cu trădările și trădătorii poporului român! Atenție, judecător Cristina Ardeleanu!”, este mesajul postat de Cătălin Berenghi pe Facebook.
Postarea a strâns zeci de comentarii, prin care este susţinut Călin Georgescu şi acuzate autorităţile statului român, dar şi judecătorii Curţii de Apel Bucureşti, care nu ar fi distribuit aleatoriu dosarul.
„Sistemul echidistanţei NU există dacă faci totul subteran!”, este unul dintre comentarii.
Poliţiştii anunţă că au deschis dosar penal.
„Poliţişti din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti s-au sesizat din oficiu, cercetările fiind continuate sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ultraj judiciar. Faţă de persoana în cauză urmează a fi dispuse măsurile legale ce se impun”, a transmis Poliţia Capitalei.
Călin Georgescu a instigat pe rețelele sociale la revoltă în rândul susținătorilor săi, cu scopul de a pune presiune pe Justiție și cere anularea hotărârii Biroului Electoral Central din 6 decembrie, care a invalidat procesul electoral și a cerut reluarea alegerilor prezidențiale de la zero, în baza unei decizii a Curții Constituționale.
Decizia a fost luată în baza documentelor serviciilor secrete care sugerează că Georgescu ar fi încălcat legislația electorală privind finanțarea campaniei sale. Deși a raportat cheltuieli zero la Autoritatea Electorală Permanentă, SRI și MAI au indicat că finanțarea campaniei sale pe TikTok a fost realizată de Bogdan Peșchir cu un milion de euro.
De asemenea, documentele desecretizate de CSAT arată că au avut loc atacuri cibernetice asupra infrastructurii IT&C folosite pentru procesul electoral, iar România este o țintă a acțiunilor hibride agresive din partea Rusiei.
Câștigătorul primului tur şi Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept au dat în judecată Biroul Electoral Central şi mai multe instituţii: Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării, Guvern, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, Serviciul Român de Informaţii, dar şi pe preşedintele Klaus Iohannis şi Elena Lasconi.
Curtea de Apel București a transmis, luni, că speța va fi soluționată de aceeași judecătoare căreia cauza i-a fost repartizată inițial, Cristina Ardeleanu, dezmințind astfel zvonurile conform cărora dosarul ar fi fost mutat la alt complet de judecată.
În paralel, Serviciul de Informații Externe (SIE) avertizează că România „a devenit o prioritate pentru acţiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creştere la Kremlin pentru a influenţa (cel puţin) mood-ul şi agenda în societatea românească în context electoral”.
Aceste acţiuni se manifestă prin propagandă şi dezinformare, sprijinirea unor candidaţi eurosceptici şi alimentarea unor mişcări antisistem, inclusiv prin „implicarea acestora în proteste care să modeleze agenda publică”, încurajarea nemulţumirilor/ provocarea de reacţii emoţionale la nivelul populaţiei, astfel încât să pună presiune pe autorităţi să reducă/ stopeze sprijinul pentru Ucraina.
Din punct de vedere legal, nicio instanță nu poate anula o hotărâre a Curții Constituționale.
Editor : Andreea Stanciu
