Bulgaria, Grecia și România au semnat miercuri, 3 decembrie, la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură regională din ultimii ani: dezvoltarea rapidă a axei de transport ce va lega Marea Egee de Marea Neagră, potrivit unui comunicat de presă. Documentul stabilește cooperarea dintre cele trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și deschide drumul unor investiții majore în infrastructura rutieră, feroviară și fluvială.
Acordul a fost semnat de vicepremierul și ministrul transporturilor din Bulgaria, Grozdan Karadjov, de ministrul alternativ al transporturilor din Grecia, Konstantinos Kyranakis, și de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor din România, Ionuț Cristian Săvoiu.
Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, subliniind că proiectul reprezintă un pas decisiv pentru o conectivitate mai rapidă, mai competitivă și mai rezilientă în sud-estul Europei.
O inițiativă care transformă planurile în infrastructură
Semnarea memorandumului este prezentată de oficiali drept momentul care transformă un concept existent de decenii într-un proces concret de implementare.
Grozdan Karadjov a declarat că timp de multă vreme ideea unei axe nord–sud a rămas doar pe hârtie, fără progres real.
În opinia sa, noul acord reprezintă începutul unei etape care poate deschide rute comerciale noi și poate consolida securitatea și mobilitatea la nivel continental.
Acesta a subliniat rolul central al fluviului Dunărea, considerat o „coloană vertebrală” a Europei. Karadjov a afirmat „că fluviul nu trebuie să rămână o frontieră, ci să devină o infrastructură integrată care unește economii și state.”
Din acest motiv, proiectul prevede construirea a trei noi poduri peste Dunăre, considerate esențiale pentru conectivitatea dintre nord și sud, dar și pentru fluxurile comerciale și logistice europene.
Trei noi poduri peste Dunăre, element-cheie al memorandumului
Un capitol central al documentului se referă la dezvoltarea infrastructurii dintre România și Bulgaria. Acolo unde în prezent există doar două puncte majore de trecere rutieră peste fluviu, planul prevede extinderea capacității prin edificarea a trei noi poduri: un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, unul la Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele.
Construirea acestor poduri este privită de autorități ca o investiție cu relevanță continentală, nu doar bilaterală. Acestea ar urma să reducă blocajele de frontieră și să asigure rute de transport alternative, capabile să susțină atât traficul economic, cât și mobilitatea militară atunci când situația o impune.
Tot în acest sens, liniile de feribot Oriahovo–Bechet, Sviștov–Zimnicea și Silistra–Călărași vor fi modernizate la standarde de utilizare dublă.
Coridoarele sud–nord: de la Atena și Salonic până la București și mai departe
Planul de acțiune atașat memorandumului detaliază trei direcții majore de modernizare a transportului, toate orientate pe axa sud–nord.
Primul traseu vizează conexiunea dintre Atena, Sofia, Vidin și Calafat, extinzându-se spre București și apoi spre Europa Centrală.
Al doilea pleacă din Salonic și Alexandroupolis, traversează Svilengrad și Ruse și ajunge la București, cu prelungire spre Ucraina și Moldova.
Al treilea traseu formează legătura dintre Alexandroupolis, Burgas, Varna și Constanța, conectând direct Marea Egee cu Marea Neagră.
Prin această rețea, porturile din regiune dobândesc perspective de extindere, iar fluxurile comerciale se pot reorganiza astfel încât să nu mai depindă de rute unice.
Coridorul ar putea deveni în anii următori una dintre arterele logistice principale ale Europei.
Fonduri europene și parteneriate pentru accelerarea lucrărilor
Bulgaria, Grecia și România au anunțat că intenționează să utilizeze la maximum finanțările disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei, iar proiectele vor fi extinse și în cadrul viitorului buget multianual 2028–2034.
Autoritățile vor lua în calcul parteneriate public–privat pentru a grăbi implementarea și pentru a evita fragmentarea investițiilor, astfel încât fiecare proiect să producă efect vizibil în economie.
Vicepremierul Karadjov a precizat că obiectivul principal este crearea unei infrastructuri eficiente și strategice care să răspundă cerințelor de transport europene.
În opinia sa, acest memorandum poate schimba fundamental conectivitatea în regiune și poate oferi Europei reziliența de care are nevoie în contextul geopolitic actual.
„Vom mobiliza parteneriate public-privat și instrumente alternative pentru a accelera punerea în aplicare a proiectelor. Finanțarea nu va fi fragmentată, ci coordonată strategic, astfel încât fiecare investiție să aibă un impact maxim pentru cetățenii și întreprinderile noastre”, a transmis vicepremierul Grozdan Karadjov.
Editor : A.D.