Arestarea fondatorului Telegram, Pavel Durov, pune în lumina reflectoarelor o platformă de mesagerie care reprezintă o bătaie de cap și mai mare pentru guvernele europene decât aplicația X, cunoscută anterior sub numele de Twitter, a lui Elon Musk, scrie POLITICO.
Afirmațiile Telegram conform cărora viața privată a utilizatorilor este sacrosanctă și că chat-urile nu sunt vizibile pentru guverne sau chiar pentru Telegram însăși au atras infractori cibernetici, pedofili și teroriști, chiar și atunci când compania se descria ca un refugiu pentru „mișcările prodemocrație din întreaga lume”.
În lumina reflectoarelor
Spre deosebire de miliardarul Elon Musk, care a purtat dispute publice cu privire la eforturile UE de a supraveghea conținutul online, Telegram și fondatorul său Pavel Durov au reușit anterior să rămână în afara radarului atunci când factorii de decizie politică au încercat să combată conținutul sau comportamentul ilegal din aplicație.
„Este greu să iei legătura cu Telegram și să faci aranjamente”, a explicat un ministru olandez în ianuarie, când a fost interogat de legislatorii locali cu privire la un raport media despre droguri ilegale oferite prin intermediul chat-urilor publice Telegram.
Cu toate acestea, din cauza arestării lui Durov pe un aeroport din Paris, Telegram se confruntă acum cu lumina puternică a reflectoarelor din domeniile reglementării, politice și judiciare.
Co-fondatorul platformei de mesagerie Telegram, franco-rusul Pavel Durov este, în continuare, reținut de autoritățile franceze, în cadrul unei anchete deschise pentru 12 capete de acuzare, printre care și „delicte în bandă organizată”. Un anunț a fost făcut de procuroarea Franței, Laure Beccuau. Justiția franceză îi reproșează lui Pavel Durov că nu a luat nicio măsură împotriva utilizării cu scop fraudulos a sistemului de mesagerie, de către abonații săi, dar și pentru faptul că a refuzat să colaboreze cu anchetatorii.
Macron iubește Telegram, judecătorii, nu
Deschideți chat-ul Telegram al oricărei persoane din elita politică franceză și veți observa parlamentari, membri ai Cabinetului și consilieri prezidențiali online sau recent conectați, scrie POLITICO.
Aplicația de mesagerie criptată este utilizată cu aviditate în cercurile politice și media – inclusiv de însuși președintele francez Emmanuel Macron.
Luni, în timp ce fondatorul Telegram, Pavel Durov, se afla în custodia poliției franceze, președintele a fost indicat ca fiind conectat „recent” la platforma de mesagerie.
Macron a fost un utilizator Telegram încă din primele zile ale primei sale campanii prezidențiale. Aproape un deceniu de atunci, aplicația rămâne utilizată pe scară largă atât de membrii Cabinetului, cât și de oficiali politici de toate rangurile și partidele, în special în cadrul cercurilor pro-Macron.
Arestarea fondatorului a fost criticată de susținători autoproclamați ai libertății de exprimare, inclusiv patronul platformei X și proprietarul Tesla, Elon Musk, precum și de oficiali ruși, inclusiv senatorul Aleksei Pușkov. Pe propriul său canal Telegram, Pușkov a numit Franța o „dictatură liberală” care „nu tolerează indivizii care pretind libertate”.
Într-o postare pe X luni, Macron a ripostat la aceste acuzații. Arestarea lui Durov nu a fost „în niciun caz o decizie politică”, a spus el. „Franța este profund angajată față de libertatea de exprimare și de comunicare, față de inovare și față de spiritul antreprenorial. Aceasta va rămâne așa”.
Devenirea mainstream
Inițial o platformă marginală, Telegram s-a dezvoltat în ultimul deceniu pentru a rivaliza cu serviciul de mesagerie WhatsApp al Meta Platforms.
Durov a fondat Telegram în 2013 împreună cu fratele său Nikolai, bazându-se pe succesul lor în lansarea răspunsului Rusiei la Facebook, VKontakte, în 2006. Păstrarea secretelor clienților săi a fost o parte esențială a succesului Telegram, făcând-o o aplicație atractivă pentru oricine dorește să evite controlul guvernamental.
„Telegram a avut probleme cu autoritățile de reglementare din unele părți ale lumii pentru că, spre deosebire de alte servicii, am apărat în mod constant confidențialitatea utilizatorilor noștri și nu am făcut niciodată înțelegeri cu guvernele”, a scris Durov în 2017, după ce fugise din Rusia după ce refuzase să închidă grupurile de opoziție pe VKontakte.
900 de milioane de utilizatori la nivel global
Aplicația sa a luat amploare, ajungând la 900 de milioane de utilizatori la nivel global și devenind un instrument de comunicare esențial în conflictele atent monitorizate, cum ar fi războiul Rusiei cu Ucraina, unde ambele părți o folosesc.
Platforma are sediul în Dubai, iar Durov are dublă cetățenie, franceză și a Emiratelor Arabe Unite. Solicitările de presă sunt gestionate de un bot automat pe platforma Telegram. Compania nu are o prezență cunoscută la Bruxelles și nu este înregistrată în registrul de transparență al Uniunii Europene.
Acest lucru a permis Telegram să evite mai multe eforturi ale UE de a reduce din comportamentul online necorespunzător.
De exemplu, UE nu a reușit să includă Telegram în codul său voluntar de practici privind dezinformarea, care a fost lansat în 2018 și revizuit în 2022.
Jucători importanți precum Google, Meta și TikTok au semnat angajamentul, dar Telegram a rezistat.
Acest lucru s-a schimbat în februarie, când UE a reușit în cele din urmă să se conecteze cu Telegram, deoarece Legea serviciilor digitale (DSA) a forțat platforma să se supună diferitelor cerințe.
„Aceasta include eliminarea conținutului ilegal, cooperarea cu autoritățile naționale, [și] respectarea ordinelor de eliminare atunci când autoritățile naționale emit astfel de ordine”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, pentru POLITICO.
Telegram a colaborat cu oficialii UE, a spus el. „Avem schimburi cu platforma, cu toate platformele, inclusiv cu Telegram. Când cerem ceva de la Telegram, primim un răspuns”, a spus el.
Gama de acte infracționale
Dar, după cum arată arestarea lui Durov, guvernele europene încă își fac socoteala cum să gestioneze Telegram.
Parchetul francez a declarat că analizează o posibilă infracțiune cibernetică, susținând că Telegram a fost complice la o serie de fapte penale, cum ar fi deținerea de pornografie infantilă, traficul de droguri și frauda organizată.
Aceasta este o linie de atac separată de aplicarea moderării conținutului în UE, în cadrul căreia organismul de supraveghere a telecomunicațiilor din Belgia ar fi însărcinat cu monitorizarea bazei Telegram din UE de la Bruxelles.
Comisia Europeană supraveghează doar cele mai mari platforme care au mai mult de 45 de milioane de utilizatori; Telegram susține că are mai puțin de atât în UE.
Autoritatea belgiană a declarat pentru POLITICO că nu a fost implicată în ancheta penală franceză și nu a fost informată cu privire la eșecul Telegram de a elimina conținutul ilegal.
Cu toate acestea, Elon Musk s-a grăbit să transforme arestarea lui Durov într-o luptă pentru libertatea de exprimare: „#FreePavel”, a postat el pe X, amintește POLITICO.
Editor : Marina Constantinoiu
