Republica Moldova va trece luna viitoare printr-un referendum esențial pentru viitorul ei. Basarabenii trebuie să hotărască dacă își schimbă Constituția țării astfel încât parcursul european pe care sunt deja să devină ireversibil. Această idee este sabotată masiv de propaganda rusă, care vrea să convingă cetățenii că nu au nevoie de Uniunea Europeană. Moldova este o țară vulnerabilă, iar varianta în care referendumul nu ar avea câștig de cauză ar polariza și mai mult populația. Valeriu Pașa, președintele Comunității Watchdog, ne dă mai multe detalii despre realitățile unei țări cu probleme specifice.
Cristina Cileacu: Valeriu Pașa, președintele Comunității Watchdog din Republica Moldova, bine ați venit la Pașaport diplomatic!
Valeriu Pașa: Vă mulțumesc pentru invitație.
Moldova, în fața unui referendum istoric
Cristina Cileacu: Filmăm această emisiune în contextul în care în Republica Moldova o să fie anul acesta alegeri prezidențiale, dar și un referendum foarte important, care practic trebuie să schimbe Constituția țării, în ideea în care să asigure prin Constituție parcursul european al Republicii Moldova. Cât de mult știu moldovenii despre UE?
Valeriu Pașa: Astăzi, în Republica Moldova, discuția despre integrarea în Uniunea Europeană este la cu totul alt nivel, dacă l-am compara, de exemplu, cu situația de acum 20 de ani. Cu aproximativ 20 de ani în urmă a început o mișcare a Republicii Moldova spre Uniunea Europeană, partidul de guvernare de atunci fiind Partidul Comuniștilor, apropo, a declarat integrare europeană drept direcție de politică externă. Majoritatea partidelor care erau în opoziție susțineau și ele integrarea europeană. La un moment dat, dacă te uitai pe sondaje, prin 2007-2008, vedeai 75% spuneau că ar susține aderarea țării la Uniunea Europeană, dar oamenii habar nu aveau ce susțin. Era o chestiune foarte vagă, descrisă în niște termeni mai curând propagandistici, că e bine în Europa să fim europeni, bla bla, să avem nivel de trai. Însă oamenii nu prea înțelegeau ce este de fapt Uniunea Europeană. Calitatea cunoștințelor despre Uniunea Europeană astăzi este ani lumină față de cum eram chiar și zece ani în urmă, atunci când Republica Moldova semna Acordul de Asociere și Acordul de Liber Schimb și se apropia foarte mult de Uniunea Europeană. Chiar și atunci, cunoștințele și felul în care era promovată Uniunea Europeană se baza pe niște clișee. Da, erau mai mai aproape de propagandă decât de o alegere conștientă. Astăzi, poate inclusiv datorită acestei dezinformări și propagande antieuropene făcute de Federația Rusă pe tot parcursul acestor ani, se vorbește în cu totul alți termeni, se explică chestii concrete. Bunăoară, eu coordonez o campanie de informare despre Uniunea Europeană, unde venim cu explicații foarte punctuale și încercăm să le traducem dacă vreți, să le adaptăm cât mai pe înțelesul oamenilor. Nu imaginea de la televizor, ci experiența proprie. Datorită călătoriilor fără vize, dar și accesului facilitat la cetățenia României în cazul unor grupuri etnice, de exemplu, bulgarii, foarte mulți, au cetățenia Bulgariei, avem căsătorii mixte, deci 40% aproximativ dintre cetățenii maturi a Republicii Moldova locuiesc în Uniunea Europeană și Marea Britanie, care până relativ recent a fost și ea membră a Uniunii Europene. Deci oamenii ăștia știu pe propria lor experiență ce înseamnă Uniunea Europeană, cum funcționează, că nu e o himeră, nu e o chestie așa descrisă sumar, dar că păstrează și țările regulile lor, că există și reguli comune, care-i treaba cu această circulație liberă de oameni, capitaluri, mărfuri? Economia Republicii Moldova astăzi este foarte puternic ancorată în Uniunea Europeană. Aproape 70% din exporturile noastre merg în țările Uniunii Europene. Majoritatea investițiilor vin de acolo. Deci sunt lucruri incomparabile cu discuția chiar de acum 10 ani. Mai mult ca atât, oamenii au trăit și o dezamăgire în perioada 2014-2015 și până în 2019, legat de politicienii populişti, care instrumentalizau integrarea europeană pentru a câștiga voturi și s-au dovedit a fi de fapt niște corupți, care au furat bugetul public, care au devalizat bănci, care au construit un sistem de corupție care l-a bătut în amploarea sa pe cel care a fost pe timpul comuniștilor, până în 2009. Și atunci cetățenii s-au maturizat și au zis că nu oricine își pune steagul european într-o mână poate fi considerat un susținător adevărat al integrării europene. Deci nu toată societatea, dar percepția, înțelegerea Uniunii Europene astăzi în rândul cetățenilor moldoveni este una mult mai matură.
Propaganda rusă atacă dur Moldova
Cristina Cileacu: Există vecinătatea cu Federația Rusă, dar mai mult decât vecinătatea, există propaganda pe care Federația Rusă o face pe toate căile posibile, mai ales sprijinind în continuare politicieni din Republica Moldova, care, de asemenea, sunt foarte activi la nivelul vieții politice din Moldova. Există încă pericolul ca Moldova să revină în acestă siaj al Federației Ruse?
Valeriu Pașa: Există, există pentru că opinia publică este una dinamică și care este influențată de foarte mulți factori obiectivi, cum ar fi starea economiei, bunăstarea, inflația, serviciile sociale, satisfacția de muncă, dar și de dezinformare și propagandă. Atunci când o problemă obiectivă care ar fi trebuit să ducă, nu știu, la dezamăgirea a 1% dintre cetățeni este umflată în halul în care duce la dezamăgirea 20% din cetățeni, puterea propagandei este extrem de înaltă, este o forță care schimbă efectiv comportamentul, inclusiv cel politic, electoral al oamenilor. Este o forță atât de mare încât i poate împinge pe oameni să acționeze împotriva propriilor lor interese. În Republica Moldova, astăzi, conform sondajelor, sunt circa 25% dintre cetățeni care sunt categoric împotriva aderării la Uniunea Europeană. Cei mai mulți dintre ei sunt reprezentanții minorităților etnice, care ar trebui în mod normal să fie cele mai interesate de intrarea în Uniunea Europeană, pentru că Uniunea Europeană chiar vine cu niște politici impuse la nivel de legislație și practică comună de păstrare a identității, protejarea drepturilor, a minorităților etnice. Oamenii ăștia însă, în marea lor majoritate, sunt împotriva aderării la UE, deci acționează împotriva propriilor lor interese. Sau, unii dintre ei militează pentru efectiv ruperea relațiilor cu Uniunea Europeană sau reducerea lor, ieșirea din obiectivele comune de politică externă, care ar duce Republica Moldova sub sancțiuni europene și ne-ar lăsa fără o piață de desfacere. Acești oameni vor să aducă la putere în Republica Moldova politicieni care sunt niște păpuși ale Kremlinului, nu sunt independenți, acționează doar la indicațiile care le vin de la Moscova. Ce ar însemna asta pentru Republica Moldova? Izolarea automată de Ucraina, adică pierderea unei piețe importante de desfacere, dar încă mai importantă pe importuri de produse de primă necesitate foarte ieftine, ar duce la o inflație imediată. Ieșirea din obiectivele de politică externă comună a Uniunii Europene ar însemna ca Republica Moldova să și piardă și accesul pe piața europeană, implicit a României. Cât de mare deschidere nu ar manifesta România, dar nimeni nu va permite să fie utilizată pentru a se eschiva de sancțiuni. Deci, pentru Republica Moldova ar însemna un colaps economic cvasi-imediat. Pare simplu să înțelegi lucrurile astea, dar iată că avem 25% dintre cetățeni care, cu toată suflarea sa, ar vrea să se întâmple. Înțelegeți cât este de puternică acțiunea acestei propagande? Nu este doar în Moldova. În România se întâmplă și acolo, însă România își poate permite luxul să aibă astfel de oameni, să aibă partide care reprezintă astfel de oameni, pentru că este mult mai stabilă.
Cristina Cileacu: Şi este și avantajul de a fi membru deja al Uniunii Europene.
Valeriu Pașa: Absolut, şi al Uniunii Europene și NATO și tot. Dar la fel, nu este de neglijat. Astăzi sunt niște ciudați, 10-15%. Dar dacă nu se intervine, dacă nu se adresează acele frici, emoții, dacă nu se eradică aceste rețele prin care Federația Rusă răspândește toate aceste narațiuni propagandistice, asta doar va crește. Mai mult ca atât, este extrem de periculos când politicieni mainstream le joacă în strună, adică încearcă să le fure într-un fel ideile, adică, ha! dacă îl votează pe un extremist că zice asta, dă să zic și eu asta. Asta este super periculos pentru orice stat, inclusiv pentru România. Trebuie să învățăm această lecție. Politicienii trebuie totuși să învețe să gândească dincolo de ziua alegerilor, pentru că mai sunt alegeri și în patru ani. Și atunci o să vă treziți că de fapt ați crescut un monstru care vă înghite.
Realități care trebuie cunoscute
Cristina Cileacu: Ce nu înțelege România despre Republica Moldova? Știm foarte bine România este principalul susținător al Moldovei pe toate drumurile acestea și spre tot ce înseamnă Uniunea Europeană și spre o apărare mai bună, respectând, desigur, neutralitatea, să subliniem acest lucru. Cu toate astea, cumva cele două popoare par să nu se cunoască foarte bine, deși suntem la fel, vorbim aceeași limbă…
Valeriu Pașa: Vorbim aceeași limbă, avem aceleași tradiții, sărbători…
Cristina Cileacu: Avem o istorie comună și aşa mai departe.
Valeriu Pașa: Sărbători, şi cu toate acestea există diferențe, unele care s-au creat și pe parcursul ultimilor 200 de ani, dar și cu chiar ultimii 30 de ani, în momentul în care Republica Moldova a devenit o țară independentă. Da, unele lucruri se cunosc mai bine, unele mai puțin. De exemplu, eu unul nu înțeleg un comportament al unor instituții ale statului român care tot nădăjduiesc să fac aranjamente aici cu niște politicieni corupți. Ce nu este înțeles este că acei politicieni corupți neapărat vor ajunge în brațele Federației Ruse dacă nu sunt acolo din start. Dar dacă cineva la București crede că bate rușii pe câmpul lor, în jocul lor, în jocul în care ei au inventat regulile și le schimbă din joc, este un mare naiv ce ar fi trebuit să învețe din experiențele precedente. Am avut un Iurie Roșca, am avut un Vlad Filat. Am avut un Vlad Plahotniuc, care era ținut în brațe la București. Toți acești oameni pe față fac jocul Rusiei. Roșca s-a dovedit un agent KGB încă din timpul sovietic. Filat astăzi amplifică narațiunile Federației Ruse, iar Plahotniuc locuiește în Rusia sub protecția regimului lui Putin. Iată, acestea sunt niște lecții de învățat. Cât ține de publicul larg, cetățenii de rând din România îi primesc foarte bine pe basarabeni. Avem sute de mii de basarabeni care s-au mutat și locuiesc în România. Avem foarte multe familii cu cetățenii originari din Republica Moldova, familii formate cu cei din România. Avem români în România care s- au mutat la Chișinău și este totul bine, la nivelul de comunicare interpersonală. Ce la fel trebuie de înțeles este și prezența acestor minorități etnice de aici de la noi, care au fost puternic setate încă în perioada sovietică pentru a fi deznaționalizate. În cazul Găgăuziei, rusificarea găgăuzilor a fost mai intensă în ultimii 30 de ani, de la 33 de ani de la independența Republicii Moldova până astăzi, decât în anii care au precedat independența, pe perioada U.R.S.S.. De ce? Pentru că am avut niște guverne foarte incompetente și corupte. La fel, legat de așteptări, ce nu se prea cunoaște este că administrația în Republica Moldova are capacități foarte limitate. Avem o problemă mare de resursă umană. Se resimte într-o oarecare măsură și în România, din cauza migrației. Păi, iată, în Republica Moldova fenomenul ăsta este mult, mult mai accentuat. Da, bunăoară, avem circa 2,7 milioane cetățeni cu drept de vot înscriși în listele electorale, fără regiunea transnistreană, ăsta este teritoriul controlat al Republicii Moldova. Cel puțin 1,2 milioane dintre acești oameni nu locuiesc în Republica Moldova. Dacă e să luăm tinerii în vârsta cuprinsă între 22 și 35 de ani, peste jumătate dintre ei sunt plecați din țară. E un fenomen.
Votul diasporei, hotărâtor pentru Moldova
Cristina Cileacu: Vor vota acești oameni la referendum?
Valeriu Pașa: Ar trebui să voteze pentru că dacă nu votează diaspora, inclusiv cea din România, atunci ne putem trezi cu insuficiente voturi pentru validarea referendumului. Ca să validăm referendumul avem nevoie de o treime plus un vot, ceea ce înseamnă aproape un milion de voturi. Și în condițiile în care vă zic ăștia, peste un milion și o sută, un milion două sute sunt plecați din țară, chiar și o prezență ridicată în interiorul țării poate să nu fie suficientă, mai ales că Federația Rusă, cu toți acoliții săi și vorbim despre zeci de partide politice, sute de vloggeri, influenceri, creatori de conținut, jurnaliști, instituții de presă, toți fac o propagandă intensă, nu neapărat împotriva aderării la UE, o zic și pe asta, dar inclusiv să-i convingă pe oameni să nu participe la referendum pentru a nu atinge acest prag de validare care, repet, este unul înalt, o treime. De asta este super importantă participarea diasporei, în special la referendum. Alegerile prezidențiale sunt în aceeași zi, ceea ce va ridica un pic prezența, dar trebuie să fim conștienți, acest referendum este mult mai important decât alegerile prezidențiale. Nu contează cine și pentru cine va vota la alegerile prezidențiale, este un proces paralel, însă referendumul ăsta va determina cum va fi Republica Moldova încă minimum cinșpe ani înainte.
Mesaj pentru basarabenii din România
Cristina Cileacu: Ce le spuneți cetățenilor din Republica Moldova care locuiesc în România, pentru că noi filmăm pentru o televiziune din România, apropo de acest referendum, ca să iasă totuși la vot.
Valeriu Pașa: În primul rând să participe, să înțeleagă că dacă nu se implică și nu este deloc greu, aveţi câte o secție de votare minimum în fiecare oraș mare din România. E acces simplu, îți ia o oră, mergeți și votați. Mai mult ca atât, locuind în România și majoritatea dintre voi v-ați mutat acolo deja, după ce România a devenit membră a Uniunii Europene și vedeți cum se schimbă. Puneți mâna pe telefon, sunați acasă, aveți neapărat aici părinți, aveți surori, frați, verișori, colegi de clasă, prieteni mai și veniți uneori pe aici, din România, cel mai ușor se circulă, și explicați-le, răspundeți-le la întrebări. Întrebații: uite, dar tu vii la referendum? Da, nu. Dar cum o să votezi? Așa. Mulți dintre ei o să vă spună că ezită, o să spună nu știu. Atâtea probleme, ne temem. Nu e de mirare. În România, în ajunul aderării la Uniunea Europeană, au circulat tot felul de monstruozități, da, și fără propaganda rusă puternică. Iată, toate pot fi adresate prin experiență. Explicați că nu-ţi ia nimeni gospodăria de lângă casă, dacă trăiești la țară, o să poți să îți crești purcelul şi găina în continuare, că nu s-a schimbat nimic, că o să ai unde să îți vinzi produsele. Mai mult ca atât, o să crească și valoarea acelor produse și o să mai ai și subvenții, și oportunități și multe alte. România nu a devenit o țară perfectă odată cu aderarea la Uniunea Europeană, dar este un exemplu spre care putem tinde aici, în Republica Moldova. Și cine mai bine decât basarabenii noștri stabiliți în România pot să povestească lucrul ăsta? Nimeni, absolut. Eu am vizitat România, dar nu locuiesc acolo să pot să zic din experiență proprie.
O amenințare profund periculoasă
Cristina Cileacu: Unul dintre cele mai triste fenomene cu care se confruntă Republica Moldova, mă refer aici la corupție. Bineînțeles, ca să deveniți membru al Uniunii Europene aveți de făcut enorm de multe reforme în acest domeniu. Vedeți, nu dispărut, pentru că nu dispare, din păcate, corupția, dar măcar mult, mult diminuat fenomenul în Moldova.
Valeriu Pașa: Este diminuat destul de mult la nivel de administrație, însă asta nu s-a întâmplat datorită întăririi statului de drept sau eficientizării luptei împotriva corupției sau că justiția a început să funcționeze. Justiția în Republica Moldova nu funcționează. S-a întâmplat doar pentru că a fost o schimbare politică și a venit o guvernare formată din oameni care și-au propus să nu mai fure. Nu insist că nu ar fi deloc o corupție în rândul guvernării actuale, dar nu se poate compara cu perioada Plahotniuc sau cea a așa-numitelor alianțe pentru integrare europeană sau perioada comuniștilor, când furau toți. Astăzi pot afirma cu certitudine, la nivel de administrație centrală, în Republica Moldova este mai puțină corupție decât România. Însă, avem o enormă problemă, corupția din sistemul de justiție. Procurorii moldoveni iau mită, judecătorii moldoveni iau mită cu nemiluita, sunt extrem de corupți. Din păcate, acea viziune de reformă a justiției care a fost promovată de guvernare nu a fost încă capabilă să soluționeze această problemă. Ea trebuie revizuită, adaptată, are nevoie și de timp. Nimeni, nicăieri în lume, nu a reformat justiția peste noapte. Eu cred că Republica Moldova are capacitatea să facă asta. De ce are nevoie? Fie de o schimbare de abordare a acestei guvernări, dar și mai bine de o guvernare cu viziune și cu profesionalism mai mare, Pentru că, repet, resursa umană e o problemă în Moldova, inclusiv la nivel politic, nu toți deputații sunt dintre cei mai calificați, nu toți conducătorii de instituții sunt neapărat dintre cei mai calificați. Alegem din ce avem.
Cristina Cileacu: Vă ținem pumnii pe parcursul european și să sperăm că o să fie prezența suficient de mare la referendumul din 20 octombrie.
Valeriu Pașa: Mulțumesc pentru invitație.
Editor : A.C.
