După mai bine de patru decenii de flux neîntrerupt de gaze rusești prin Ucraina către Europa, tranzitul a fost oprit la 1 ianuarie 2025. Nici măcar invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina din 2022 sau trecerea forțelor ucrainene în regiunea Kursk din Rusia în 2024 nu au reușit să oprească acest flux. Totuși, cele două țări nu au reușit să ajungă la un nou acord de tranzit. O analiză Meduza (publicație interzisă în Rusia) arată pierderile pe care le vor suferi Rusia, Ucraina și Europa din cauza întreruperii, alternativele potențiale la gazul rusesc și modul în care prețurile energiei au fost deja afectate.
Pe 1 ianuarie, gigantul energetic de stat al Rusiei, Gazprom, și Ministerul Energiei din Ucraina au anunțat încetarea tranzitului de gaze prin Ucraina pe conducta Urengoi–Pomary–Ujgorod. În 2023, conducta a transportat peste 14 miliarde de metri cubi de gaze rusești către Europa, reprezentând aproximativ 5% din cererea continentului.
Astfel, țările europene vor trebui să apeleze la gaze mai scumpe și să se bazeze din ce în ce mai mult pe piața schimbătoare a gazelor naturale lichefiate (LNG). Aceasta are loc într-un context în care depozitele subterane de gaze sunt epuizate într-un ritm record, agravând o criză energetică deja în desfășurare, cauzată de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.
În ultimul an, prețurile gazelor au crescut cu peste 50%, iar creșterea s-a accelerat în ultimele săptămâni din cauza cererii sporite, generate de temperaturile mai scăzute.
„Prăbușirea unei ere”
Gazprom va pierde aproximativ 6 miliarde de dolari pe an din veniturile obținute din exporturi ca urmare a opririi tranzitului de gaze, potrivit estimărilor Bloomberg.
O estimare ușor mai mică, de 5 miliarde de dolari, a fost oferită de Sergey Vakulenko, cercetător principal la Carnegie Russia Eurasia Center, o organizație de cercetare independentă care analizează probleme la nivel global.
Și Ucraina va pierde sute de milioane de dolari din veniturile generate anterior de infrastructura sa de tranzit. Președintele rus Vladimir Putin a estimat pierderi de până la 800 de milioane de dolari, potrivit Reuters. Dincolo de costurile financiare, Ucraina își va pierde și poziția de partener strategic pentru Europa în furnizarea de materii prime accesibile din Rusia.
„Această încetare a tranzitului de gaze nu este doar o ajustare a lanțului de aprovizionare — este prăbușirea simbolică a unei ere”, a declarat Tatiana Mitrova, cercetător la Centrul pentru Politici Energetice Globale al Universității Columbia, pentru Bloomberg.
„O mare parte din rețeaua de conducte construită în perioada sovietică, care odată aducea gaz din Siberia în Europa, este acum doar o umbră a ceea ce a fost odată.”
Între timp, majoritatea clienților Gazprom din Europa Centrală se orientează către surse alternative de import, deși costul e mai mare.
Cea mai mare companie energetică din Slovacia, SPP, a estimat că asigurarea unor aprovizionări stabile prin noi rute va adăuga 90 de milioane de euro (92,7 milioane de dolari) la cheltuieli. Compania a avertizat, de asemenea, că Europa se confruntă cu un risc sporit de instabilitate energetică, dacă iarna va fi deosebit de rece.
Gazprom (companie rusească de stat) a declarat că nu mai are capacitatea „tehnică sau legală” de a continua tranzitul și a dat vina pe Kiev pentru această situație. Ministerul de Externe al Rusiei a adăugat că Statele Unite vor fi principalul beneficiar al acestei opriri a aprovizionării.
Ministerul Energiei din Ucraina, însă, a numit sfârșitul acordului de tranzit un „eveniment istoric”, în timp ce președintele Volodimir Zelenski l-a descris drept „una dintre cele mai mari înfrângeri ale Moscovei.”
Micșorarea rezervelor subterane
Experții susțin că este puțin probabil ca oprirea tranzitului de gaze rusești prin Ucraina să provoace șocuri majore pe piața europeană a gazelor, deși costurile sunt în creștere.
Pe 2 ianuarie, prețurile pentru contractele futures lunare (acorduri financiare prin care se stabilește un preț pentru gazele naturale la o dată viitoare) la hub-ul TTF (un centru major de tranzacționare a gazelor naturale în Europa, situat în Olanda) au crescut cu 3,7%, ajungând la 50,7 euro pe megawatt/oră până la ora 18:00, ora Moscovei, atingând cele mai ridicate niveluri din toamna anului 2023.
Un factor probabil în spatele acestei creșteri este epuizarea accelerată a rezervelor din depozitele subterane de gaze din Europa, care acum au scăzut sub 75%.
Deși aprovizionarea pentru sezonul de încălzire actual pare suficientă, există preocupări privind reumplerea depozitelor înainte de iarna viitoare, având în vedere pierderea unei alte rute de aprovizionare.
Oprirea tranzitului de gaze rusești prin Ucraina ar putea duce la o creștere a importurilor de gaze lichefiate (LNG) din Rusia în Europa, potrivit Bloomberg. Chiar dacă unii politicieni vor să boicoteze resursele energetice rusești, importurile de LNG rămân mari. Situația depinde de deciziile lui Donald Trump, care ar putea relaxa sau întări sancțiunile, în funcție de războiul din Ucraina. Analiștii se așteaptă ca prețurile gazelor să crească în 2025.
Slovacia a fost afectată în mod deosebit de oprirea tranzitului, pierzând anual aproximativ 500 de milioane de dolari în taxe de tranzit. Premierul Robert Fico a avertizat asupra unor „consecințe radicale” pentru Uniunea Europeană în ansamblu și a amenințat Ucraina cu măsuri precum oprirea furnizării de energie electrică.
Provocările Gazprom
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat pentru Bloomberg că Uniunea Europeană nu a fost luată prin surprindere de oprirea tranzitului de gaze și că era „pregătită”.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a menționat anterior acest lucru, stabilind obiectivul de a elimina complet importurile de combustibili fosili din Rusia, până în 2027.
Gazprom continuă să furnizeze gaze Serbiei și Ungariei prin conducta TurkStream, care ocolește Ucraina. Cu toate acestea, Rusia nu poate compensa pe deplin pierderile, nici pe ale sale, nici pe cele ale altor țări din regiune.
O altă conductă, care trecea prin Polonia, a fost închisă după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, iar conducta Nord Stream, care și-a încetat operațiunile în aceeași perioadă, a fost grav avariată într-un presupus act de sabotaj ucrainean în 2022.
La sfârșitul anului 2024, Gazprom a pierdut și un client european de lungă durată: Austria. Compania energetică austriacă OMV și-a reziliat contractul cu firma rusă din cauza unor dispute legale. Odată cu oprirea rutei de tranzit prin Ucraina, o eventuală reluare a cooperării pe gaze între Moscova și Viena pare și mai puțin probabilă.
Editor : Andreea Stanciu
