Fostul cancelar german Angela Merkel a încercat să încetinească eforturile Ucrainei de a adera rapid la NATO în timpul mandatului său, invocând îngrijorări cu privire la potențialele represalii militare rusești, potrivit unui extras din cartea sa de memorii publicat în avans de ziarul german Die Zeit.
Memoriile, intitulate „Freedom. Memorii 1954 – 2021”, urmează să fie lansate marți.
În carte, fostul lider al Uniunii Creștin-Democrate (CDU) conservatoare din Germania reflectează asupra importantului summitul al NATO din 2008 de la București, unde au fost discutate candidaturile Ucrainei și Georgiei la Alianță.
Merkel recunoaște dorința puternică a țărilor din Europa Centrală și de Est de a adera rapid la NATO, dar explică faptul că, în opinia sa, adăugarea de noi membri ar trebui să îmbunătățească securitatea nu numai pentru aceste țări, ci și pentru NATO în ansamblu.
În carte, Merkel își exprimă în special îngrijorarea cu privire la legăturile Ucrainei cu Rusia, în special prezența flotei ruse de la Marea Neagră cu baza în peninsula ucraineană Crimeea, pe care Rusia a anexat-o ulterior în mod ilegal în 2014.
Ea scrie că niciun candidat anterior la NATO nu s-a confruntat cu o astfel de situație și că încrengăturile militare complexe ar fi putut prezenta riscuri pentru alianță.
În plus, spune Merkel, doar o minoritate din populația ucraineană își dorea aderarea la acel moment.
„Am crezut că era o iluzie să presupunem că statutul de țară candidată ar fi protejat Ucraina și Georgia de agresiunea lui Putin, că acest statut ar fi avut un astfel de efect de descurajare încât Putin ar fi acceptat evoluțiile fără să facă nimic. Ar fi fost de conceput la acel moment, într-o situație de urgență, ca statele membre NATO să fi răspuns militar – cu materiale și trupe – și să fi intervenit? Ar fi fost de conceput ca eu, în calitate de cancelar federal, să fi cerut Bundestagului german un astfel de mandat pentru forțele noastre armate și să fi primit o majoritate în favoarea acestuia?”, se întreabă, retoric, fostul cancelar.
În cele din urmă, s-a ajuns la un compromis, dar acesta a avut un preț, după cum scrie Merkel: „Faptul că Georgia și Ucraina nu au primit un angajament privind statutul de țară candidată a fost un NU pentru speranțele lor. Pentru Putin, faptul că NATO le-a promis, de asemenea, un angajament general pentru aderarea lor a fost un DA pentru aderarea la NATO pentru ambele țări, o declarație de război”.
Editor : Marina Constantinoiu
