Legea din România are mai multe lacune în ceea ce privește finanțarea campaniei electorale pentru candidații care provin din partide și candidații independenți, deopotrivă. Sunt cheltuiți „foarte mulți bani” înainte de începutul campaniei electorale, dar publicul nu are acces (în cazul candidaților independenți) sau are acces prea târziu (în cazul candidaților care provin din partide) la aceste date. În același timp, finanțarea excesivă a partidelor din bugetul de stat este „problematică”.
Aceste lucruri reies dintr-o discuție pe care Digi24.ro a purtat-o cu Septimius Pârvu, expert în alegeri și finanțarea partidelor politice și reprezentant Expert Forum. Am încercat să înțelegem care sunt lacunele în ceea ce privește finanțarea campaniilor electorale. Vom împărți discuția între situația candidaților independenți și situația candidaților care provin din partide politice.
Partidul Național Liberal a cheltuit 2 milioane de euro pentru a-l promova pe Nicolae Ciucă pe panouri în doar trei luni, în timp ce USR a cheltuit 1,5 milioane de euro pe panouri pe care apărea Elena Lasconi. Dezvăluirile sunt făcute, însă, de jurnaliștii Snoop în luna august, nu de partide.
Într-un interviu la DigiFM, Marcel Ciolacu, candidatul PSD, a spus că „s-au simplificat lucrurile și s-au terminat perioadele acelea când veneai cu bani”.
„Eu cred că democrația costă, dar cea mai ieftină formă de guvernare este totuși dictatura, dacă vreți (…) Este această finanțare din bani publici care se întorc… lucrurile s-au simplificat”, a mai menționat Ciolacu.
Confruntat cu întrebări în ceea ce privește finanțarea campaniei electorale, candidatul independent Mircea Geoană s-a declarat „transparent”, doar că nu a precizat sursa concretă a fondurilor (s-a limitat la a menționa că sunt afaceriști și persoane fizice) sau suma totală de care dispune (la insistențele moderatorului Digi24, Geoană a spus că suma de care dispune în campanie ar fi sub un milion de euro. Până acum nu a prezentat și dovezi în acest sens).
Sunt cheltuiți „foarte mulți bani” înaintea campaniilor
Expertul consultat de Digi24.ro arată că, în general, obligația de a raporta și, astfel, publica cheltuielile electorale se referă la perioada campaniei, adică luna de dinaintea alegerilor.
Septimius Pârvu subliniază, însă, că există o „problemă de logică”, anume că, în lunile de dinaintea campaniei electorale, candidații și partidele, deopotrivă, cheltuie „foarte mulți bani”.
În cazul partidelor, cheltuielile din lunile de dinaintea campaniei vor fi publicate la anul într-un raport anual de venituri și cheltuieli. Expert Forum se uită pe aceste rapoarte, printre altele, și publică astfel de analize pe banipartide.ro.
Transparență doar în declarații
În cazul candidaților independenți, situația este diferită. Aceștia nu sunt obligați prin lege să menționeze câți bani au primit din donații în lunile de dinaintea campaniei electorale.
„Un candidat poate să zică << sunt transparent >> dar, dacă nu pune informațiile undeva, e mai mult o declarație. Este o discuție despre date personale, dacă vrei să dai numele donatorilor. Eu cred că poate fi măcar un exercițiu de transparență. Poate nu vrei să dai nume și prenume, dar poți să spui am luat un milion din împrumuturi, am cheltuit X, pentru asta, pentru asta. Poți să creezi o imagine în așa fel încât să știe omul – am luat de aici și am dat aici. Dar, repet, nu există o obligație pentru acești candidați independenți să declare în afara campaniei”, a explicat Septimius Pârvu.
Dacă „nu ești o persoană vizibilă”, după cum arată expertul consultat de Digi24.ro, șansele să obții finanțări scad considerabil. În cazul persoanelor publice, însă, „e un pic mai ușor”, după cum a subliniat Septimius Pârvu.
În cazul cheltuielilor făcute de candidați în timpul campaniei electorale (campania pentru alegerile prezidențiale a început în 25 septembrie, în timp ce campania pentru alegerile parlamentare a început în 31 octombrie), acestea vor fi raportate săptămânal de către Autoritatea Electorală Permanentă.
„Nu dai fără așteptări”
Banii partidelor provin din subvenția primită de la stat, cotizații, donații sau împrumuturi. În acest an, bugetul alocat partidelor politice a ajuns la aproximativ 370 de milioane de lei, iar Septimius Pârvu arată că „finanțarea excesivă de la stat devine problematică” și că sunt câteva partide care profită de acest lucru – cele parlamentare (PSD, PNL, USR, AUR), de exemplu.
În plus, candidații partidelor își mai pot finanța campania electorală din banii proprii, împrumuturi sau donații.
„De exemplu, la alegerile europarlamentare au fost foarte, foarte multe împrumuturi, poate mai multe decât am văzut în alți ani (…) La AUR, de exemplu, am văzut că ultimii candidați de pe listă au adus câte 1-2 milioane, deși în declarații de avere au venituri mult mai mici. E clar că au venit dintr-o sursă sau dintr-un cerc de surse (…) Nu avem ca public o imagine foarte bună a surselor acestor finanțări private în campania electorală. Ele pot proveni din fonduri mai puțin transparente”, arată Septimius Pârvu.
Ca persoană fizică, nu poți dona mai mult de 200 de salarii unui partid pentru o singură campanie electorală. Doar că, după cum subliniază expertul consultat de Digi24.ro, legea nu îți interzice să donezi aceeași valoare maximă mai multor partide. Persoanele juridice pot dona doar în afara campaniei, maximum 500 de salarii. Numai că, în anul 2024, au existat patru rânduri de alegeri, deci patru campanii electorale.
„La finanțările private există riscuri (…) Vedem și în spațiul public persoane care dau în stânga și în dreapta. Sigur, nu dai fără așteptări. Există așteptări pentru banii pe care îi dai, mai ales dacă ești un mic mogul, o persoană bogată”, a adăugat reprezentantul Expert Forum, care subliniază, însă, că a observat că în campania pentru alegerile europarlamentare și locale din luna iunie au fost „foarte puține donații”, în timp ce reprezentanții partidelor s-au bazat pe împrumuturi și banii de la bugetul de stat.
