Extrema dreaptă din Germania își promovează puternic discursul înainte de alegeri. Sâmbătă, în timp ce conferința sa se desfășura în orașul Riesa, din Saxonia, Alternative für Deutschland (AfD) și-a expus ambițiile de a închide granițele Germaniei, de a relua cumpărarea de gaz rusesc și, de fapt, de a dezmembra UE, transmite BBC.
Presa germană a relatat că manifestul convenit al partidului include planuri de a renunța la acordul de la Paris privind schimbările climatice, de a renunța la moneda euro și de a crea o nouă confederație de state.
Liderul AfD, Alice Weidel, a folosit public chiar și termenul „remigrație” – un cuvânt care este înțeles pe scară largă ca însemnând deportarea persoanelor cu origini migrante.
Mii de protestatari anti-AfD au invadat sâmbătă străzile din Riesa, încercând să blocheze accesul la locul de desfășurare a conferinței.
Când Alice Weidel a urcat în cele din urmă pe scenă, ea i-a descris pe activiștii de afară drept o „gloată de stânga”.
În fața unei săli de conferințe cu delegați, a vorbit despre „repatrieri pe scară largă”.
„Și trebuie să fiu sinceră cu voi: dacă se va numi remigrație, atunci asta va fi: remigrație”, a spus ea.
Este o schimbare izbitoare față de acum un an, când a încercat să se distanțeze de un scandal axat pe conceptul extrem de controversat.
Au avut loc demonstrații anti-AfD la nivel național, după ce s-a aflat că figuri importante ale partidului s-au numărat printre cei care au participat la o întâlnire în care „remigrația” ar fi fost discutată cu Martin Sellner, un activist austriac de extremă dreaptă cu un trecut neonazist.
Sellner a scris despre „remigrarea” solicitanților de azil, a unor străini cu drept de rezidență și a cetățenilor „neasimilați”.
Unii susțin că rezidenții legali nu ar fi forțați să plece, un cuvânt la modă în Europa de extremă dreaptă. Criticii spun că „remigrația” este pur și simplu un eufemism pentru un plan rasist de deportare în masă.
Dar decizia lui Alice Weidel de a inventa personal termenul, cu câteva săptămâni înainte de alegerile federale anticipate, demonstrează radicalismul și încrederea în creștere ale partidului său.
De asemenea, ea s-a angajat să dărâme parcurile eoliene, pe care le-a numit „morile de vânt ale rușinii”, să părăsească sistemul de azil al UE și să „dea afară” profesorii de studii de gen.
AfD se situează constant pe locul al doilea în sondajele de opinie din Germania și a înregistrat câștiguri în recentele alegeri regionale din estul țării – unde partidul este cel mai puternic.
Cu toate acestea, este foarte puțin probabil să câștige puterea, deoarece alte partide nu vor colabora cu AfD.
Secțiuni ale AfD au fost clasificate de serviciile interne de informații drept extremiste de dreapta.
În 2024, un talisman al dreptei dure a AfD – Björn Höcke – a fost amendat de două ori pentru că a folosit o frază paramilitară nazistă SA interzisă, „Alles für Deutschland” („totul pentru Germania”).
El a numit-o o „frază de zi cu zi” și a negat că ar fi conștient de originile acesteia, deși a fost profesor de istorie.
Relatările potrivit cărora membrii conferinței de la Riesa din acest weekend au scandat „Alice für Deutschland” au atras rapid comparații în presa germană.
Cu toate acestea, reprezentanții AfD s-au plâns frecvent că sunt demonizați și persecutați de presă și de instituțiile centrale.
Iar partidul lui Alice Weidel – al cărui co-lider este acum candidatul la funcția de cancelar – a trecut peste numeroase crize și acum se situează în jurul sau chiar peste 20% în sondajele naționale.
Economista în vârstă de 45 de ani, care a lucrat anterior pentru Goldman Sachs și are o relație cu o persoană de același sex, a încercat să șlefuiască marginile mai aspre ale partidului său.
Dar pentru cei care se opun cu fermitate AfD, ea este o poleială sau – după cum a spus un social-democrat – un „lup în blană de oaie”.
În orice caz, ea se bucură de o nouă atenție după ce a fost invitată de miliardarul Elon Musk pentru o discuție în direct pe platforma sa X săptămâna trecută, unde a susținut din toată inima partidul.
Declarația sa din timpul acestei discuții, conform căreia Adolf Hitler a fost, de fapt, un comunist, a stârnit condamnări, având în vedere anti-comunismul bine cunoscut al liderului nazist.
Criticii au avertizat cu privire la revizionismul nazist – un lucru de care AfD a mai fost acuzată.
Björn Höcke a cerut la un moment dat o „întoarcere de 180 de grade” în gestionarea trecutului nazist al Germaniei, în timp ce un fost co-lider, Alexander Gauland, a descris epoca nazistă drept „doar o pată de murdărie de pasăre în peste 1.000 de ani de istorie de succes a Germaniei”.
Cu toate acestea, agenda anti-sistem, anti-imigrație și anti-„woke” a AfD își găsește adepți în Germania, care se vor prezenta la urne pe 23 februarie.
Editor : A.C.
